| 1 | Eu sînt un trandafir din Saron,un crin din văi. – |
| 2 | Ca un crin în mijlocul spinilor,așa este iubita mea între fete. – |
| 3 | Ca un măr între copacii pădurii,așa este prea iubitul meu între tineri.Cu așa drag stau la umbra lui,și rodul lui este dulce pentru cerul gurii mele. |
| 4 | El m’a dus în casa de ospăț,și dragostea era steagul fluturat peste mine. |
| 5 | Întăriți-mă cu turte de struguri, înviorați-mă cu mere,căci sînt bolnavă de dragostea lui. |
| 6 | Să-și pună mîna stîngă supt capul meu,și să mă îmbrățișeze cu dreapta lui! – |
| 7 | Vă jur, fiice ale Ierusalimului,pe căprioarele și cerboaicele de pe cîmp:nu stîrniți, nu treziți dragostea,pînă nu vine ea! – |
| 8 | Aud glasul prea iubitului meu! Iată-l că vine,sărind peste munți, săltînd pe dealuri. |
| 9 | Prea iubitul meu seamănă cu o căprioară, sau cu puiul de cerboaică.Iată-l că este după zidul nostru,se uită pe fereastră,privește printre zăbrele. |
| 10 | Prea iubitul meu vorbește și-mi zice:Scoală-te, iubito, și vino, frumoaso! |
| 11 | Căci iată că a trecut iarna;a încetat ploaia, și s’a dus. |
| 12 | Se arată florile pe cîmp,a venit vremea cîntării,și se aude glasul turturicii în cîmpiile noastre. |
| 13 | Se pîrguiesc roadele în smochin, și viile înfloriteîși răspîndesc mirosul.Scoală-te, iubito, și vino, frumoaso. |
| 14 | Porumbiță din crăpăturile stîncii, ascunsă în scobiturile prăpăstiilor,arată-mi fața ta, și fă-mă să-ți aud glasul!Căci glasul tău este dulce, și fața ta plăcută. |
| 15 | Prindeți-ne vulpile, vulpile cele mici, cari strică viile; căci viile noastre sînt în floare. |
| 16 | Prea iubitul meu este al meu, și eu sînt a lui;el își paște turma între crini. |
| 17 | Pînă la răcoarea zilei, și pînă la lungirea umbrelor,întoarce-te! … Iubitule, sai ca o căprioară sau ca puiul de cerb,peste munții ce ne despart. |
