| 1 | În acelaș timp, Merodac-Baladan, fiul lui Baladan, împăratul Babilonului, a trimes o scrisoare și un dar lui Ezechia, pentrucă aflase de boala și însănătoșarea lui. |
| 2 | Ezechia s’a bucurat, și a arătat trimeșilor locul unde erau lucrurile lui de preț, argintul și aurul, mirezmele și untdelemnul de preț, toată casa lui de arme, și tot ce se afla în vistieriile lui: n’a rămas nimic în casa și în ținuturile lui, pe care să nu li-l fi arătat. |
| 3 | Proorocul Isaia a venit apoi la împăratul Ezechia, și l-a întrebat: „Ce au spus oamenii aceia, și de unde au venit la tine?“ Ezechia a răspuns: „Au venit la mine dintr’o țară depărtată, din Babilon.“ |
| 4 | Isaia a mai zis: „Ce au văzut în casa ta?“ Ezechia a răspuns: „Au văzut tot ce este în casa mea: n’a rămas nimic în vistieriile mele, pe care să nu li-l fi arătat.“ |
| 5 | Atunci Isaia a zis lui Ezechia: „Ascultă cuvîntul Domnului oștirilor! |
| 6 | «Iată, vor veni vremurile cînd vor duce în Babilon tot ce este în casa ta și tot ce au strîns părinții tăi pînă în ziua de azi; nimic nu va rămînea, zice Domnul. |
| 7 | «Și vor lua din fiii tăi, ieșiți din tine, pe cari-i vei naște, casă-i facă fameni în casa împăratului Babilonului.“ |
| 8 | Ezechia a răspuns lui Isaia: „Cuvîntul Domnului, pe care l-ai rostit, este bun. Căci, a adăugat el, măcar în timpul vieții mele va fi pace și liniște!“ |