| 1 | „Așa vorbește Domnul: «Păziți ce este drept, și faceți ce este bine; căci mîntuirea Mea este aproape să vină, și neprihănirea Mea este aproape să se arate. |
| 2 | Ferice de omul care face lucrul acesta, și de fiul omului care rămîne statornic în el, păzind Sabatul, ca să nu-l pîngărească, și stăpînindu-și mîna, ca să nu facă nici un rău! |
| 3 | Străinul care se alipește de Domnul, să nu zică: «Domnul mă va despărți de poporul Său!» Și famenul să nu zică: «Iată, eu sînt un copac uscat!» |
| 4 | Căci așa vorbește Domnul: «Famenilor, cari vor păzi Sabatele Mele, cari vor alege ce-Mi este plăcut, și vor stărui în legămîntul Meu, |
| 5 | le voi da în Casa Mea și înlăuntrul zidurilor Mele un loc și un nume mai bune de cît fii și fiice; le voi da un nume vecinic, care nu se va stinge. |
| 6 | Și pe străinii, care se vor lipi de Domnul ca să-I slujească, și să iubească Numele Domnului, pentru ca să fie slujitorii Lui, și pe toți cei ce vor păzi Sabatul, ca să nu-l pîngărească, și vor stărui în legămîntul Meu, |
| 7 | îi voi aduce la muntele Meu cel sfînt, și-i voi umplea de veselie în Casa Mea de rugăciune. Arderile lor de tot și jertfele lor vor fi primite pe altarul Meu, căci Casa Mea se va numi o casă de rugăciune pentru toate popoarele.“ |
| 8 | Așa vorbește Domnul Dumnezeu, care strînge pe cei risipiți ai lui Israel: „Voi mai strînge și alte popoare la cei strînși acum din el.“ |
| 9 | „Veniți toate fiarele de pe cîmp, veniți de mîncați, toate fiarele din pădure! |
| 10 | Toți păzitorii lui sînt orbi, fără pricepere; toți sînt niște cîni muți, cari nu pot să latre; aiurează, stau tolăniți, și le place să doarmă. |
| 11 | Totuș sînt niște cîni lacomi, cari nu se mai satură. Sînt niște păstori cari nu pot pricepe nimic; toți își văd de calea lor, fiecare umblă după folosul lui, fără abatere: – |
| 12 | «Veniți, – zic ei – am să caut vin, și ne vom îmbăta cu băuturi tari! Mîne vom face tot ca azi, ba încă și mai rău!“ – |
