| 1 | „Așa vorbește Domnul: «Cerul este scaunul Meu de domnie, și pămîntul este așternutul picioarelor Mele! Ce casă ați putea voi să-Mi zidiți, și ce loc Mi-ați putea voi da ca locuință? |
| 2 | Toate aceste lucruri, doar mîna Mea le-a făcut, și toate și-au căpătat astfel ființa», – zice Domnul. – «Iată spre cine Îmi voi îndrepta privirile: spre cel ce suferă și are duhul mîhnit, spre cel ce se teme de cuvîntul Meu. |
| 3 | Cine junghie un bou ca jertfă, nu este mai bun decît cel ce ucide un om; cine jertfește un miel este ca cel ce ar rupe gîtul unui cîne, cine aduce un dar de mîncare, este ca cel ce ar vărsa sînge de porc, cine arde tămîie, este ca cel ce s’ar închina la idoli; toți aceștia își aleg căile lor, și sufletul lor găsește plăcere în urîciunile lor. |
| 4 | De aceea și Eu, voi alege ce este spre nefericirea lor, și voi aduce peste ei lucrurile de cari se tem, căci cînd am chemat Eu, n’au răspuns, și cînd am vorbit Eu, n’au ascultat; ci au făcut ce este rău înaintea Mea, și au ales ce nu-Mi place!“ |
| 5 | „Ascultați Cuvîntul Domnului, voi, cari vă temeți de Cuvîntul Lui. Iată ce zic frații voștri, cari vă urăsc și vă izgonesc din pricina Numelui Meu: «Să-Și arate Domnul slava, ca să vă vedem bucuria!» – Dar ei vor rămînea de rușine! |
| 6 | Un glas răsunător iese din cetate! Un glas iese din Templu! Este glasul Domnului, care dă vrăjmașilor lui plata cuvenită!“ |
| 7 | „Înainte ca să simtă dureri, a născut, și înainte ca să-i vină suferințele, a dat naștere unui fiu. |
| 8 | Cine a auzit vreodată așa ceva? Cine a văzut vreodată așa ceva? Se poate naște oare o țară într’o zi? Se naște un neam așa dintr’o dată? Abia au apucat-o muncile, și fiica Sionului și-a și născut fiii! |
| 9 | „Aș putea să deschid pîntecele mamei, și să nu las să nască? zice Domnul. – Eu care fac să nască, aș putea să împedec oare nașterea?“ zice Dumnezeul tău. |
| 10 | „Bucurați-vă împreună cu Ierusalimul, și veseliți-vă cu el, toți cei ce-l iubiți; împărțiți și bucuria cu el, acum, toți ceice l-ați plîns, |
| 11 | ca să fiți săturați, bînd laptele mîngîierilor lui, ca să vă desfătați în totul de plinătatea slavei lui. |
| 12 | Căci așa vorbește Domnul: «Iată, voi îndrepta spre el pacea ca un rîu, și slava neamurilor ca un pîrîu ieșit din matcă, și veți fi alăptați; veți fi purtați în brațe, și desmerdați pe genunchi. |
| 13 | Cum mîngîie pe cineva mamă-sa, așa vă voi mîngîia Eu; da, veți fi mîngîiați în Ierusalim! |
| 14 | Și cînd veți vedea aceste lucruri, inima vi se va bucura, și oasele voastre vor prinde putere ca iarba.“ – Domnul Își va arăta astfel puterea față de robii Săi, dar va face pe vrăjmașii Lui să-I simtă mînia. |
| 15 | „Căci iată, Domnul vine într’un foc, și carăle Lui sînt ca un vîrtej; Își preface mînia într’un jăratic, și amenințările în flacări de foc. |
| 16 | Căci cu foc Își aduce Domnul la îndeplinire judecățile, și cu sabia Lui pedepsește pe oricine; și cei uciși de Domnul vor fi mulți la număr. |
| 17 | Ceice se sfințesc și se curățesc în grădini, mergînd unul cîte unul, în mijlocul celor ce mănîncă și carne de porc, și șoareci și alte lucruri urîcioase, toți aceia vor pieri, – zice Domnul. – |
| 18 | «Eu pedepsesc faptele și gîndurile lor! Dar vine vremea cînd voi strînge toate neamurile și toate limbile; ele vor veni și vor vedea slava Mea. |
| 19 | Și voi pune un semn între ele, și voi trimete la neamuri pe cei ce vor scăpa din Israel, la Tarsis, la Pul și la Lud, cari trag cu arcul, la Tubal și la Iavan, în ostroavele depărtate, cari n’au auzit vorbindu-se niciodată de Mine, și n’au văzut slava Mea; ei vor vesti slava Mea printre neamuri. |
| 20 | Vor aduce pe toți frații voștri din mijlocul tuturor neamurilor, ca dar Domnului, pe cai, în cară și pe tărgi, pe catîri și pe dromadere, la muntele Meu cel sfînt, la Ierusalim – zice Domnul – cum își aduc copiii lui Israel darurile de mîncare, într’un vas curat, la Casa Domnului. |
| 21 | Și voi lua și dintre ei, pe unii ca preoți și Leviți, – zice Domnul. |
| 22 | Căci după cum cerurile cele noi, și pămîntul cel nou, pe cari le voi face, vor dăinui înaintea Mea – zice Domnul – așa va dăinui și sămînța voastră și numele vostru. |
| 23 | În fiecare lună nouă și în fiecare Sabat, va veni orice făptură să se închine înaintea Mea, – zice Domnul. – |
| 24 | «Și cînd vor ieși, vor vedea trupurile moarte ale oamenilor cari s’au răzvrătit împotriva Mea; căci vermele lor nu va muri, și focul lor nu se va stinge; și vor fi o pricină de groază pentru orice făptură.“ |
