| 1 | În al patrulea an al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda, următorul cuvînt a fost rostit către Ieremia din partea Domnului: |
| 2 | „Ia un sul de carte, și scrie în ea toate cuvintele, pe cari ți le-am spus cu privire la Israel și cu privire la Iuda, și cu privire la toate neamurile, din ziua cînd ți-am vorbit, pe vremea lui Iosia, pînă în ziua de azi! |
| 3 | Poate că dacă va auzi casa lui Iuda tot răul pe care am de gînd să i-l fac, se vor întoarce fiecare dela calea lor cea rea, și le voi ierta astfel nelegiuirea și păcatul.“ |
| 4 | Ieremia a chemat pe Baruc, fiul lui Neriia; și Baruc a scris într’o carte dupăcum spunea Ieremia, toate cuvintele pe cari le spusese lui Ieremia Domnul. |
| 5 | Apoi Ieremia a dat următoarea poruncă lui Baruc: „Eu sînt închis, și nu pot să merg la Casa Domnului. |
| 6 | De aceea, du-te tu însuți, și citește din carte ce ai scris în ea după spusele mele, și anume, cuvintele Domnului, citește-le în auzul poporului, în Casa Domnului, în ziua postului: să le citești și în auzul tuturor acelora din Iuda, cari vor veni din cetățile lor. |
| 7 | Poate că se vor smeri cu rugăciuni înaintea Domnului, și se vor întoarce fiecare dela calea sa cea rea. Căci mare este mînia și urgia, cu care a amenințat Domnul pe poporul acesta!“ |
| 8 | Baruc, fiul lui Neriia, a făcut tot ce-i poruncise proorocul Ieremia, și a citit din carte cuvintele Domnului, în Casa Domnului. |
| 9 | În al cincilea an al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda, în luna a noua, au chemat la un post înaintea Domnului pe tot poporul Ierusalimului și pe tot poporul venit din cetățile lui Iuda la Ierusalim. |
| 10 | Atunci Baruc a citit din carte cuvintele lui Ieremia, în auzul întregului popor, în Casa Domnului, în chilia lui Ghemaria, fiul lui Șafan, logofătul, în curtea de sus, la intrarea porții celei noi a Casei Domnului. |
| 11 | Însă Mica, fiul lui Ghemaria, fiul lui Șafan, auzind toate cuvintele Domnului cuprinse în carte, |
| 12 | s’a pogorît la casa împăratului, în odaia de scris a logofătului, unde stăteau toate căpeteniile, logofătul Elișama, Delaia, fiul lui Șemaia, Elnatan, fiul lui Acbor, Ghemaria, fiul lui Șafan, Zedechia, fiul lui Hanania, și toate celelalte căpetenii. |
| 13 | Și Mica le-a spus toate cuvintele pe cari le auzise, cînd citea Baruc în carte, în auzul poporului. |
| 14 | Atunci toate căpeteniile au trimes la Baruc pe Iehudi, fiul lui Netania, fiul lui Șelemia, fiul lui Cuși, să-i spună: „Ia în mînă cartea din care ai citit, în auzul poporului, și vino!“ Baruc, fiul lui Neriia, a luat cartea în mînă, și s’a dus la ei. |
| 15 | Ei i-au zis: „Șezi și citește-o în auzul nostru.“ Astfel Baruc a citit-o în auzul lor. |
| 16 | Cînd au auzit ei toate cuvintele, s’au uitat cu groază unii la alții, și au zis lui Baruc: „Vom spune împăratului toate cuvintele acestea.“ |
| 17 | Și au mai pus lui Baruc următoarea întrebare: „Spune-ne cum ai scris toate cuvintele acestea după spusele lui!“ |
| 18 | Baruc le-a răspuns: „El îmi spunea cu gura lui toate cuvintele acestea, și eu le-am scris în cartea aceasta cu cerneală.“ |
| 19 | Căpeteniile au zis lui Baruc: „Du-te de te ascunde, tu și Ieremia, ca să nu știe nimeni unde sînteți.“ |
| 20 | Ei s’au dus apoi la împăratul în curte, lăsînd cartea în odaia de scris a logofătului Elișama, și au spus toate cuvintele din ea în auzul împăratului. |
| 21 | Împăratul a trimes pe Iehudi să ia cartea, Iehudi a luat-o din odaia logofătului Elișama, și a citit-o în auzul împăratului și în auzul tuturor căpeteniilor cari stăteau împrejurul împăratului. |
| 22 | Împăratul ședea în casa de iarnă, – căci era în luna a noua – și înaintea lui era un foc de cărbuni aprinși. |
| 23 | După ce Iehudi a citit trei sau patru foi, împăratul a tăiat cartea cu briceagul logofătului, și a aruncat-o în jăratecul de cărbuni, unde a fost arsă de tot. |
| 24 | Împăratul și toți slujitorii lui, cari au auzit toate cuvintele acelea, nu s’au spăimîntat și nu și-au sfîșiat hainele. |
| 25 | Elnatan, Delaia și Ghemaria stăruiseră de împărat să nu ardă cartea; dar el nu i-a ascultat. |
| 26 | Ci împăratul a poruncit lui Ierahmeel, fiul împăratului, lui Seraia, fiul lui Azriel, și lui Șelemia, fiul lui Abdel, să pună mîna pe logofătul Baruc și pe proorocul Ieremia. Dar Domnul i-a ascuns. |
| 27 | Dupăce a ars împăratul cartea, care cuprindea cuvintele, pe cari le scrisese Baruc după spusele lui Ieremia, cuvîntul Domnului a vorbit astfel lui Ieremia: |
| 28 | „Ia din nou o altă carte, și scrie în ea toate cuvintele, cari erau în cea dintîi carte, pe care a ars-o Ioiachim, împăratul lui Iuda. |
| 29 | Și despre Ioiachim, împăratul lui Iuda, spune: «Așa vorbește Domnul: «Tu ai ars cartea aceasta, zicînd: «Pentruce ai scris în ea cuvintele acestea: «Împăratul Babilonului va veni, va nimici țara aceasta, și va nimici din ea oamenii și dobitoacele?» |
| 30 | Deaceea, așa vorbește Domnul despre Ioiachim, împăratul lui Iuda: «Nici unul din ai lui nu va ședea pe scaunul de domnie al lui David. Trupul lui mort va fi lăsat la căldură ziua și la frig noaptea. |
| 31 | Îl voi pedepsi, pe el, sămînța lui, și pe slujitorii lui, pentru nelegiuirea lor, și voi aduce peste ei, peste locuitorii Ierusalimului și peste oamenii lui Iuda, toate nenorocirile cu cari i-am amenințat, fără ca ei să fi vrut să Mă asculte!“ |
| 32 | Ieremia a luat o altă carte și a dat-o lui Baruc, fiul lui Neriia, logofătul. Baruc a scris în ea, după spusele lui Ieremia, toate cuvintele din cartea pe care o arsese în foc Ioiachim, împăratul lui Iuda. Multe alte cuvinte de felul acesta au mai fost adăugate la ea. |
