| 1 | Cînd era tînăr Israel, îl iubeam, și am chemat pe fiul Meu din Egipt. |
| 2 | Dar cu cît proorocii îi chemau, cu atît ei se depărtau: au adus jertfe Baalilor, și tămîie chipurilor idolești. |
| 3 | Și totuș Eu am învățat pe Efraim să meargă, și l-am ridicat în brațe; dar n’au văzut că Eu îi vindecam. |
| 4 | I-am tras cu legături omenești, cu funii de dragoste, am fost pentru ei ca cel ce le ridică jugul de lîngă gură. M’am plecat spre ei și le-am dat de mîncare. |
| 5 | Nu se vor mai întoarce în țara Egiptului; dar Asirianul va fi împăratul lor, pentrucă n’au voit să se întoarcă la Mine. |
| 6 | Sabia va năvăli peste cetățile lor, va nimici, va mînca pe sprijinitorii lor, din pricina planurilor pe cari le-au făcut. |
| 7 | Poporul Meu este pornit să se depărteze de Mine; și dacă sînt chemați înapoi la Cel Prea Înalt, niciunul din ei nu caută să se ridice. |
| 8 | „Cum să te dau Efraime? Cum să te predau Israele? Cum să-ți fac ca Admei? Cum să te fac ca Țeboimul? Mi se sbate inima în Mine, și tot lăuntrul Mi se mișcă de milă! |
| 9 | Nu voi lucra după mînia Mea aprinsă, nu voi mai nimici pe Efraim; căci Eu sînt Dumnezeu, nu un om. Eu sînt Sfîntul în mijlocul tău, și nu voi veni să prăpădesc. |
| 10 | Ei vor urma pe Domnul, ca pe un leu care va răcni; căci El însuș va răcni, și copiii vor alerga tremurînd dela apus. |
| 11 | Vor alerga tremurînd din Egipt, ca o pasăre, și din țara Asiriei, ca o porumbiță. Și-i voi face să locuiască în casele lor, zice Domnul.“ |
| 12 | Efraim mă înconjoară cu minciuni, și casa lui Israel cu înșelătorii. Iuda este tot hoinar față de Dumnezeu, față de Cel Sfînt și credincios. |
