| 1 | „Veniți, să ne întoarcem la Domnul! Căci El ne-a sfîșiat, dar tot El ne va vindeca; El ne-a lovit, dar tot El ne va lega rănile. |
| 2 | El ne va da iarăș viața în două zile; a treia zi ne va scula, și vom trăi înaintea Lui. |
| 3 | Să cunoaștem, să căutăm să cunoaștem pe Domnul! Căci El se ivește ca zorile dimineței, și va veni la noi ca o ploaie, ca ploaia de primăvară, care udă pămîntul!“ – |
| 4 | Ce să-ți fac, Efraime? Ce să-ți fac, Iudo? Evlavia voastră este ca norul de dimineață, și ca roua care trece curînd. |
| 5 | Deaceea îi voi biciui prin prooroci, îi voi ucide prin cuvintele gurii Mele, și judecățile Mele vor străluci ca lumina! |
| 6 | Căci bunătate voiesc, nu jertfe, și cunoștință de Dumnezeu mai mult decît arderi de tot! |
| 7 | Dar ei au călcat legămîntul, ca oricare om de rînd; și nu Mi-au fost credincioși atunci. |
| 8 | Galaadul este o cetate de nelegiuiți, plină de urme de sînge! |
| 9 | Ceata preoților este ca o ceată de tîlhari, care stă la pîndă, săvîrșind omoruri pe drumul Sihemului; da, se dedau la mișelii. |
| 10 | În casa lui Israel am văzut lucruri grozave: acolo Efraim curvește, Israel se spurcă. |
| 11 | Și ție, Iudo, îți este pregătit un seceriș, cînd voi aduce înapoi pe robii de război ai poporului Meu! |