| 1 | Domnul a vorbit lui Moise, și a zis:„Vorbește copiilor lui Israel, și spune-le: |
| 2 | «Cînd se vor face juruințe Domnului, dacă e vorba de oameni, ei să fie ai Domnului, după prețuirea ta. |
| 3 | Iar prețuirea pe care o vei face unui bărbat dela douăzeci pînă la șasezeci de ani, să fie de cincizeci de sicli de argint, după siclul sfîntului locaș: |
| 4 | dacă este femeie, prețuirea să fie de treizeci de sicli. |
| 5 | Dela cinci pînă la douăzeci de ani, prețuirea să fie de douăzeci de sicli pentru un băiat, și de zece sicli pentru o fată. |
| 6 | Dela o lună pînă la cinci ani, prețuirea să fie de cinci sicli de argint pentru un băiat, și de trei sicli de argint pentru o fată. |
| 7 | De la șasezeci de ani în sus, prețuirea să fie de cincisprezece sicli pentru un bărbat, și de zece sicli pentru o femeie. |
| 8 | Dacă cel ce a făcut juruința este prea sărac ca să plătească prețuirea aceasta făcută de tine, să-l aducă la preot, să-l prețuiască; și preotul să facă o prețuire potrivit cu mijloacele omului aceluia. |
| 9 | Dacă este vorba de dobitoacele cari pot fi aduse ca jertfă Domnului, orice dobitoc care se va da Domnului, va fi ceva sfînt. |
| 10 | Să nu-l schimbe, și să nu pună unul rău în locul unuia bun, nici unul bun în locul unuia rău; dacă s’ar întîmpla să se înlocuiască un dobitoc cu altul, și unul și celalt va fi sfînt. |
| 11 | Dacă este vorba de dobitoacele necurate, cari nu pot fi aduse ca jertfă Domnului, să aducă dobitocul la preot, |
| 12 | care-i va face prețuirea după cum va fi bun sau rău, și va rămînea la prețuirea preotului. |
| 13 | Dacă vrea să-l răscumpere, să mai adauge o cincime la prețuirea lui. |
| 14 | Dacă cineva își închină Domnului casa, hărăzind-o Domnului ca un dar sfînt, preotul să-i facă prețuirea după cum va fi bună sau rea, și să rămînă la prețuirea făcută de preot. |
| 15 | Dacă cel ce și-a închinat Domnului casa, vrea s’o răscumpere, să adauge o cincime la prețul prețuirii ei, și va fi a lui. |
| 16 | Dacă cineva închină Domnului un ogor din moșia lui, prețuirea ta să fie după cîtimea de sămînță pe care o dă, și anume cincizeci de sicli de argint pentru un omer de sămînță de orz. |
| 17 | Dacă își închină Domnului ogorul, cu începere chiar din anul de veselie, să rămînă la prețuirea ta; |
| 18 | dar dacă își închină Domnului ogorul după anul de veselie, atunci preotul să-i socotească prețul după numărul anilor cari mai rămîn pînă la anul de veselie, și să-l scadă din prețuirea ta. |
| 19 | Dacă cel ce și-a închinat Domnului ogorul, vrea să-l răscumpere, atunci să mai adauge o cincime la argintul prețuit de tine, și ogorul să rămînă al lui. |
| 20 | Dacă nu-și răscumpără ogorul, și-l vinde altui om, nu va mai putea fi răscumpărat. |
| 21 | Și cînd va ieși cumpărătorul din el la anul de veselie, ogorul acela să fie închinat Domnului, ca ogor hărăzit Lui; să fie moșia preotului. |
| 22 | Dacă cineva închină Domnului un ogor cumpărat de el, care nu face parte din moșia lui, |
| 23 | preotul să-i socotească prețul după cît face prețuirea pînă la anul de veselie, și omul acela să plătească în aceeaș zi prețul hotărît de tine, ca lucru închinat Domnului. |
| 24 | În anul de veselie, ogorul să se întoarcă la acela dela care fusese cumpărat și din moșia căruia făcea parte. |
| 25 | Toate prețuirile să se facă în sicli sfîntului locaș: siclul are douăzeci de ghere. |
| 26 | Nimeni nu va putea să închine Domnului pe întîiul născut din vita lui, care chiar este al Domnului ca întîi născut; fie bou, fie miel, este al Domnului. |
| 27 | Dacă este vorba însă de un dobitoc necurat, să-l răscumpere cu prețul prețuit de tine, mai adăugînd încă o cincime; dacă nu este răscumpărat, să fie vîndut după prețuirea ta. |
| 28 | Tot ce va dărui un om Domnului prin făgăduință, din ce are, nu va putea nici să se vîndă, nici să se răscumpere: fie om, fie dobitoc, fie un ogor din moșia lui; tot ce va fi dăruit Domnului prin făgăduință, va fi un lucru prea sfînt pentru Domnul. |
| 29 | Niciun om închinat Domnului prin făgăduință nu va putea fi răscumpărat, ci va fi omorît. |
| 30 | Orice zeciuială din pămînt, fie din roadele pămîntului, fie din rodul pomilor, este a Domnului; este un lucru închinat Domnului. |
| 31 | Dacă vrea cineva să răscumpere ceva din zeciuiala lui, să mai adauge o cincime. |
| 32 | Orice zeciuială din cirezi și din turme, din tot ce trece subt toiag, să fie o zeciuială închinată Domnului. |
| 33 | Să nu se cerceteze dacă dobitocul este bun sau rău, și să nu se schimbe; dacă se înlocuiește un dobitoc cu un altul, și unul și celalt va fi sfînt, și nu vor putea fi răscumpărați“. |
| 34 | Acestea sînt poruncile, pe cari le-a dat lui Moise Domnul pentru copiii lui Israel, pe muntele Sinai. |
