| 1 | Veniți-vă în fire, și cercetați-vă, neam fără rușine, |
| 2 | pînă nu se împlinește hotărîrea – ca pleava trece vremea – pînă nu vine peste voi mînia aprinsă a Domnului, pînă nu vine peste voi ziua mîniei Domnului! |
| 3 | Căutați pe Domnul, toți cei smeriți din țară, cari împliniți poruncile Lui! Căutați dreptatea, căutați smerenia! Poate că veți fi cruțați în ziua mîniei Domnului.“ |
| 4 | „Căci Gaza va fi părăsită, Ascalonul va fi pustiit, poporul din Asdod va fi izgonit ziua namiaza mare, și Ecronul va fi smuls din rădăcini. |
| 5 | Vai de locuitorii de pe malurile mării, vai de neamul Cheretiților! Așa a vorbit Domnul împotriva ta, Canaane, țara Filistenilor: «Te voi nimici și nu vei mai avea locuitori! |
| 6 | Malurile mării vor ajunge izlazuri de pășunat, locuințe pentru păstori, și tîrle de oi. |
| 7 | Malurile acestea vor fi pentru rămăsițele casei lui Iuda; acolo vor paște; se vor odihni seara în casele Ascalonului; căci Domnul, Dumnezeul lor, nu-i va uita, și va aduce înapoi pe prinșii lor de război.» |
| 8 | „Am auzit ocările Moabului și batjocurile copiilor lui Amon, cînd defăimau pe poporul Meu, și se ridicau cu trufie împotriva hotarelor lor. |
| 9 | De aceea, pe viața Mea, zice Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, că Moabul va fi ca Sodoma, și copiii lui Amon ca Gomora: un loc acoperit cu mărăcini, o groapă de sare, un pustiu vecinic; rămășița poporului Meu îi va jăfui, rămășița neamului Meu îi va stăpîni. |
| 10 | Lucrul acesta li se va întîmpla pentru mîndria lor, pentru că au batjocorit și au fost semeți cu poporul Domnului oștirilor. |
| 11 | Domnul va fi grozav împotriva lor, căci va nimici pe toți dumnezeii pămîntului; și fiecare se va închina înaintea Lui în țara lui, în toate ostroavele neamurilor.“ |
| 12 | „Chiar și voi, Etiopienilor, veți fi străpunși cu sabia Mea. |
| 13 | El Își va întinde mîna și spre miazănoapte, va nimici Asiria, și va preface Ninive într’o pustietate, într’un pămînt fără apă ca pustia. |
| 14 | În mijlocul cetății se vor culca turme de vite de tot felul; pelicanul și ariciul vor rămînea noaptea pe coperișurile stîlpilor ei. La ferestre se vor auzi țipetele lor, pustiirea va fi în prag, căci căptușala de cedru va fi scoasă. |
| 15 | Iată dar cetatea aceea veselă, care stătea plină de încredere, și zicea în inima ei: «Eu și niciuna afară de mine!» Vai! Cum s’a prefăcut în pustiu și în culcuș de fiare! Toți cei ce trec pe lîngă ea fluieră și arată cu mîna!“ |