| 1 | „Acum, către voi se îndreaptă porunca aceasta, preoților! |
| 2 | Dacă nu veți asculta, dacă nu vă veți pune inima ca să dați slavă Numelui Meu, zice Domnul oștirilor, voi arunca în voi blestemul, și voi blestema binecuvîntările voastre; da, le-am și blestemat, pentrucă n’aveți pe inimă porunca Mea. |
| 3 | Iată, vă voi nimici sămînța, și vă voi arunca balega în față, balega vitelor pe cari le jertfiți, și veți fi luați împreună cu ele. |
| 4 | Veți ști atunci că Eu v’am dat porunca aceasta, pentruca legămîntul Meu cu Levi să rămînă în picioare, zice Domnul oștirilor. |
| 5 | Legămîntul Meu cu el era un legămînt de viață și de pace. I l-am dat ca să se teamă de Mine; și el s’a temut de Mine, a tremurat de Numele Meu. |
| 6 | Legea adevărului era în gura lui, și nu s’a găsit nimic nelegiuit pe buzele lui; a umblat cu Mine în pace și în neprihănire, și pe mulți i-a abătut dela rău. |
| 7 | Căci buzele preotului trebuie să păzească știința, și din gura lui se așteaptă învățătură, pentru că el este un sol al Domnului oștirilor. |
| 8 | Dar voi v’ați abătut din cale, ați făcut din Lege un prilej de cădere pentru mulți, și ați călcat legămîntul lui Levi, zice Domnul oștirilor. |
| 9 | De aceea și Eu vă voi face să fiți disprețuiți și înjosiți înaintea întregului popor, pentrucă n’ați păzit căile Mele, ci căutați la fața oamenilor, cînd tîlmăciți Legea. |
| 10 | N’avem toți un singur Tată? Nu ne-a făcut un singur Dumnezeu? Pentruce dar sîntem așa de necredincioși unul față de altul, pîngărind astfel legămîntul părinților noștri? |
| 11 | Iuda s’a arătat necredincios, și în Iuda și la Ierusalim s’a săvîrșit o urîciune; fiindcă Iuda a spurcat ce este închinat Domnului, ce iubește Domnul, și s’a unit cu fiica unui dumnezeu străin. |
| 12 | Domnul va nimici pe omul care a făcut lucrul acesta, pe cel ce veghează și răspunde, îl va nimici din corturile lui Iacov, și va nimici pe cel ce aduce un dar de mîncare Domnului oștirilor. |
| 13 | Iată acum ce mai faceți: Acoperiți cu lacrămi altarul Domnului, cu plînsete și gemete, așa încît El nu mai caută la darurile de mîncare, și nu mai poate primi nimic din mînile voastre. |
| 14 | Și dacă întrebați: «Pentruce?»… Pentrucă Domnul a fost martor între tine și nevasta din tinereța ta, căreia acum nu-i ești credincios, măcar că este tovarășa și nevasta cu care ai încheiat legămînt! |
| 15 | Nu ne-a dat Unul singur Dumnezeu suflarea de viață și ne-a păstrat-o? Și ce cere acel Unul singur? Sămînță dumnezeiască! Luați seama dar în mintea voastră, și niciunul să nu fie necredincios nevestei din tinereța lui! |
| 16 | «Căci Eu urăsc despărțirea în căsătorie, – zice Domnul, Dumnezeul lui Israel, – și pe cel ce își acopere haina cu sîlnicie, – zice Domnul oștirilor. – De aceea, luați seama în mintea voastră, și nu fiți necredincioși!“ |
| 17 | Voi obosiți pe Domnul prin cuvintele voastre, și mai întrebați: „Cu ce L-am obosit?“ – „Prin faptul că ziceți: «Oricine face rău este bun înaintea Domnului, și de el are plăcere!» Sau: „Unde este Dumnezeul dreptății?“ |
