| 1 | Domnul a vorbit lui Moise, în pustia Sinai, în luna întîi a anului al doilea, după ieșirea lor din țara Egiptului. Și a zis: |
| 2 | „Copiii lui Israel să prăznuiască Paștele la vremea hotărîtă. |
| 3 | Să le prăznuiți la vremea hotărîtă, în a patrusprezecea zi a lunii acesteia, seara; să le prăznuiți după toate legile, și după toate poruncile privitoare la ele.“ |
| 4 | Moise a vorbit copiilor lui Israel, să prăznuiască Paștele. |
| 5 | Și au prăznuit Paștele în a patrusprezecea zi a lunii întîi, seara, în pustia Sinai; copiii lui Israel au făcut întocmai după toate poruncile, pe cari le dăduse lui Moise Domnul. |
| 6 | S’a întîmplat că niște oameni, fiind necurați din pricină că se atinseseră de un mort, nu puteau prăznui Paștele în ziua aceea. Ei s’au înfățișat în aceeaș zi înaintea lui Moise și înaintea lui Aaron. |
| 7 | Și oamenii aceia au zis lui Moise: „Noi sîntem necurați din pricina unui mort; de ce să fim nevoiți să nu ne aducem la vremea hotărîtă darul cuvenit Domnului în mijlocul copiilor lui Israel?“ |
| 8 | Moise le-a răspuns: „Așteptați să văd ce vă poruncește Domnul.“ |
| 9 | Și Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: |
| 10 | „Vorbește copiilor lui Israel, și spune-le: «Dacă cineva dintre voi sau dintre urmașii voștri este necurat din pricina unui mort, sau este într’o călătorie lungă, totuș să prăznuiască Paștele în cinstea Domnului. |
| 11 | Și, să le prăznuiască în luna a doua, în ziua a patrusprezecea, seara; să le mănînce cu azimi și ierburi amare. |
| 12 | Să nu lase din ele nimic pînă a doua zi dimineața, și să nu frîngă niciun os din ele. Să le prăznuiască după toate poruncile privitoare la Paște. |
| 13 | Dacă cineva nu este necurat, nici nu este în călătorie, și totuș nu prăznuiește Paștele, sufletul acela să fie nimicit din poporul lui; pentru că n’a adus darul cuvenit Domnului la vremea hotărîtă, omul acela să-și ia pedeapsa pentru păcatul lui. |
| 14 | Dacă un străin, care locuiește între voi, prăznuiește Paștele Domnului, să se țină de legile și poruncile privitoare la Paște. Aceeaș lege să fie între voi, pentru străin ca și pentru băștinaș.“ |
| 15 | În ziua cînd a fost așezat cortul, norul a acoperit locașul cortului întîlnirii; și, de seara pînă dimineața deasupra cortului era ca înfățișarea unui foc. |
| 16 | Totdeauna era așa: ziua, norul acoperea cortul, iar noaptea avea înfățișarea unui foc. |
| 17 | Cînd se ridica norul de pe cort, porneau și copiii lui Israel; și acolo unde se oprea norul, tăbărau și copiii lui Israel. |
| 18 | Copiii lui Israel porneau după porunca Domnului și tăbărau după porunca Domnului; tăbărau atîta vreme cît rămînea norul deasupra cortului. |
| 19 | Cînd norul rămînea mai multă vreme deasupra cortului, copiii lui Israel ascultau de porunca Domnului, și nu porneau. |
| 20 | Cînd norul rămînea mai puține zile deasupra cortului, ei tăbărau după porunca Domnului, și porneau după porunca Domnului. |
| 21 | Dacă norul se oprea de seara pînă dimineața, și se ridica dimineața, atunci porneau și ei. Dacă norul se ridica după o zi și o noapte, atunci porneau și ei. |
| 22 | Dacă norul se oprea deasupra cortului două zile, sau o lună, sau un an, copiii lui Israel rămîneau tăbărîți, și nu porneau; și cînd se ridica, porneau și ei. |
| 23 | Tăbărau după porunca Domnului, și porneau după porunca Domnului; ascultau de porunca Domnului, de porunca Domnului dată prin Moise. |
