| 1 | Fiindcă Împărăția cerurilor se aseamănă cu un gospodar, care a ieșit dis de dimineață, să-și tocmească lucrători la vie. |
| 2 | S’a învoit cu lucrătorii cu cîte un leu pe zi, și i-a trimes la vie. |
| 3 | A ieșit pela ceasul al treilea, și a văzut pe alții stînd în piață fără lucru. |
| 4 | «Duceți-vă și voi în via mea», le-a zis el, «și vă voi da ce va fi cu dreptul.» Și s’au dus. |
| 5 | A ieșit iarăș pe la ceasul al șaselea și al nouălea, și a făcut la fel. |
| 6 | Cînd a ieșit pela ceasul al unsprezecelea, a găsit pe alții stînd în piață, și le-a zis: «De ce stați aici toată ziua fără lucru?» |
| 7 | Ei i-au răspuns: «Pentru că nu ne-a tocmit nimeni.» «Duceți-vă și voi în via mea», le-a zis el, «și veți primi ce va fi cu dreptul.» |
| 8 | Seara, stăpînul viei a zis ispravnicului său: «Cheamă pe lucrători, și dă-le plata, începînd de la cei de pe urmă, pînă la cei dintîi. |
| 9 | Cei din ceasul al unsprezecelea au venit, și au luat fiecare cîte un leu. |
| 10 | Cînd au venit cei dintîi, socoteau că vor primi mai mult; dar au primit și ei tot cîte un leu de fiecare. |
| 11 | Dupăce au primit banii, cîrteau împotriva gospodarului, |
| 12 | și ziceau: «Aceștia de pe urmă n’au lucrat decît un ceas, și la plată i-ai făcut deopotrivă cu noi, cari am suferit greul și zăduful zilei.» |
| 13 | Drept răspuns, el a zis unuia dintre ei: «Prietene, ție nu-ți fac nicio nedreptate; nu te-ai tocmit cu mine cu un leu? |
| 14 | Ia-ți ce ți se cuvine, și pleacă. Eu vreau să plătesc și acestuia din urmă ca și ție. |
| 15 | Nu pot să fac ce vreau cu ce-i al meu? Ori este ochiul tău rău, fiindcă eu sînt bun?» |
| 16 | Tot așa, cei din urmă vor fi cei dintîi, și cei dintîi vor fi cei din urmă; pentrucă mulți sînt chemați, dar puțini sînt aleși.“ |
| 17 | Pe cînd Se suia Isus la Ierusalim, pe drum, a luat deoparte pe cei doisprezece ucenici, și le-a zis: |
| 18 | „Iată că ne suim la Ierusalim, și Fiul omului va fi dat în mînile preoților celor mai de seamă și cărturarilor. Ei Îl vor osîndi la moarte, |
| 19 | și-L vor da în mînile Neamurilor, ca să-L batjocorească, să-L bată și să-L răstignească; dar a treia zi va învia.“ |
| 20 | Atunci mama fiilor lui Zebedei s’a apropiat de Isus împreună cu fiii ei, și I s’a închinat, vrînd să-I facă o cerere. |
| 21 | El a întrebat-o: „Ce vrei?“ „Poruncește“, I-a zis ea, „ca, în Împărăția Ta acești doi fii ai mei să șadă unul la dreapta și altul la stînga Ta.“ |
| 22 | Drept răspuns Isus a zis: „Nu știți ce cereți. Puteți voi să beți paharul pe care am să-l beau Eu, și să fiți botezați cu botezul cu care am să fiu botezat Eu?“ „Putem“, I-au zis ei. |
| 23 | Și El le-a răspuns: „Este adevărat că veți bea paharul Meu, și veți fi botezați cu botezul cu care am să fiu botezat Eu: dar a ședea la dreapta și la stînga Mea, nu atîrnă de Mine s’o dau, ci este păstrată pentru aceia pentru cari a fost pregătită de Tatăl Meu.“ |
| 24 | Cei zece, cînd au auzit, s’au mîniat pe cei doi frați. |
| 25 | Isus i-a chemat, și le-a zis: „Știți că domnitorii Neamurilor domnesc peste ele, și mai marii lor le poruncesc cu stăpînire. |
| 26 | Între voi să nu fie așa. Ci oricare va vrea să fie mare între voi, să fie slujitorul vostru; |
| 27 | și oricare va vrea să fie cel dintîi între voi, să vă fie rob. |
| 28 | Pentru că nici Fiul omului n’a venit să I se slujească, ci El să slujească și să-Și dea viața ca răscumpărare pentru mulți.“ |
| 29 | Cînd au ieșit din Ierihon, o mare gloată a mers după Isus. |
| 30 | Și doi orbi ședeau lîngă drum. Ei au auzit că trece Isus, și au început să strige: „Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!“ |
| 31 | Gloata îi certa să tacă. Dar ei mai tare strigau: „Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!“ |
| 32 | Isus S’a oprit, i-a chemat, și le-a zis: „Ce vreți să vă fac?“ |
| 33 | „Doamne“, I-au zis ei, „să ni se deschidă ochii!“ |
| 34 | Lui Isus I s’a făcut milă de ei, S’a atins de ochii lor, și îndată orbii și-au căpătat vederea, și au mers după El. |
