| 1 | Nu judecați, ca să nu fiți judecați. |
| 2 | Căci cu ce judecată judecați, veți fi judecați; și cu ce măsură măsurați, vi se va măsura. |
| 3 | De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău, și nu te uiți cu băgare de seamă la bîrna din ochiul tău? |
| 4 | Sau, cum poți zice fratelui tău: „Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău“, și, cînd colo, tu ai o bîrnă într’al tău? … |
| 5 | Fățarnicule, scoate întîi bîrna din ochiul tău, și atunci vei vedea deslușit să scoți paiul din ochiul fratelui tău. |
| 6 | Să nu dați cînilor lucrurile sfinte, și să nu aruncați mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare, și să se întoarcă să vă rupă. |
| 7 | Cereți, și vi se va da; căutați și veți găsi; bateți, și vi se va deschide. |
| 8 | Căci ori și cine cere, capătă; cine caută, găsește; și celui ce bate, i se deschide. |
| 9 | Cine este omul acela dintre voi, care, dacă-i cere fiul său o pîne, să-i dea o piatră? |
| 10 | Sau, dacă-i cere un pește, să-i dea un șarpe? |
| 11 | Deci, dacă voi, cari sînteți răi, știți să dați daruri bune copiilor voștri, cu cît mai mult Tatăl vostru, care este în ceruri, va da lucruri bune celor ce I le cer! |
| 12 | Tot ce voiți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi la fel; căci în aceasta este cuprinsă Legea și Proorocii. |
| 13 | Intrați pe poarta cea strîmtă. Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare, și mulți sînt ceice intră pe ea. |
| 14 | Dar strîmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viață, și puțini sînt ceice o află. |
| 15 | Păziți-vă de prooroci mincinoși. Ei vin la voi îmbrăcați în haine de oi, dar pe dinlăuntru sînt niște lupi răpitori. |
| 16 | Îi veți cunoaște după roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini, sau smochine din mărăcini? |
| 17 | Tot așa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rău face roade rele. |
| 18 | Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rău nu poate face roade bune. |
| 19 | Orice pom, care nu face roade bune, este tăiat și aruncat în foc. |
| 20 | Așa că după roadele lor îi veți cunoaște. |
| 21 | Nu orișicine-Mi zice: „Doamne, Doamne!“ va intra în Împărăția cerurilor, ci celce face voia Tatălui Meu care este în ceruri. |
| 22 | Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: „Doamne, Doamne! N’am proorocit noi în Numele Tău? N’am scos noi draci în Numele Tău? Și n’am făcut noi multe minuni în Numele Tău?“ |
| 23 | Atunci le voi spune curat: „Niciodată nu v’am cunoscut; depărtați-vă dela Mine, voi toți cari lucrați fărădelege.“ |
| 24 | De aceea, pe orișicine aude aceste cuvinte ale Mele, și le face, îl voi asemăna cu un om cu judecată, care și-a zidit casa pe stîncă. |
| 25 | A dat ploaia, au venit șivoaele, au suflat vînturile și au bătut în casa aceea, dar ea nu s’a prăbușit, pentrucă avea temelia zidită pe stîncă. |
| 26 | Însă ori și cine aude aceste cuvinte ale Mele, și nu le face, va fi asemănat cu un om nechibzuit, care și-a zidit casa pe nisip. |
| 27 | A dat ploaia, au venit șivoaiele, au suflat vînturile, și au izbit în casa aceea: ea s’a prăbușit, și prăbușirea i-a fost mare.“ |
| 28 | După ce a sfîrșit Isus cuvîntările acestea, noroadele au rămas uimite de învățătura Lui; |
| 29 | căci El îi învăța ca unul care avea putere, nu cum îi învățau cărturarii lor. |
