| 1 | Dupăce a sfîrșit de rostit toate aceste cuvîntări înaintea norodului, care-L asculta, Isus a intrat în Capernaum. |
| 2 | Un sutaș avea un rob la care ținea foarte mult, și care era bolnav pe moarte. |
| 3 | Fiindcă auzise vorbindu-se despre Isus, sutașul a trimes la El pe niște bătrîni ai Iudeilor, ca să-L roage să vină să vindece pe robul lui. |
| 4 | Aceștia au venit la Isus, L-au rugat cu tot dinadinsul, și au zis: „Face să-i faci acest bine; |
| 5 | căci iubește neamul nostru, și el ne-a zidit sinagoga.“ |
| 6 | Isus a plecat cu ei; dar nu era departe de casă, cînd sutașul a trimes la El pe niște prieteni să-I spună: „Doamne, nu Te mai osteni atîta, pentrucă nu sînt vrednic să intri supt acoperemîntul meu. |
| 7 | De aceea nici nu m’am socotit vrednic să vin eu însumi la Tine. Ci, zi o vorbă, și robul meu va fi tămăduit. |
| 8 | Căci și eu, care sînt supt stăpînirea altuia, am supt mine ostași. Și zic unuia: «Du-te!» și se duce; altuia: «Vino!» și vine; și robului meu: «Fă cutare lucru!» și-l face.“ |
| 9 | Cînd a auzit Isus aceste vorbe, S’a minunat de sutaș, S’a întors spre norodul, care mergea după El, și a zis: „Vă spun că nici chiar în Israel n’am găsit o credință atît de mare.“ |
| 10 | Cînd s’au întors acasă, trimeșii au găsit sănătos pe robul care fusese bolnav. |
| 11 | În ziua următoare, Isus Se ducea într’o cetate numită Nain. Împreună cu El mergeau ucenicii Lui și norod mult. |
| 12 | Cînd S’a apropiat de poarta cetății, iată că duceau la groapă pe un mort, singurul fiu al maicii lui, care era văduvă; și cu ea erau o mulțime de oameni din cetate. |
| 13 | Domnul, cînd a văzut-o, I s’a făcut milă de ea, și i-a zis: „Nu plînge!“ |
| 14 | Apoi S’a apropiat, și S’a atins de raclă. Ceice o duceau, s’au oprit. El a zis: „Tinerelule, scoală-te, îți spun!“ |
| 15 | Mortul a șezut în capul oaselor, și a început să vorbească. Isus l-a dat înapoi maicii lui. |
| 16 | Toți au fost cuprinși de frică, slăveau pe Dumnezeu, și ziceau: „Un mare prooroc s’a ridicat între noi; și Dumnezeu a cercetat pe poporul Său.“ |
| 17 | Vestea aceasta despre Isus s’a răspîndit în toată Iudea și prin toate împrejurimile. |
| 18 | Ucenicii lui Ioan au dat de știre învățătorului lor despre toate aceste lucruri. |
| 19 | Ioan a chemat pe doi dintre ucenicii săi, și i-a trimes la Isus să-L întrebe: „Tu ești Acela care are să vină, sau să așteptăm pe altul?“ |
| 20 | Aceștia, cînd s’au înfățișat înaintea lui Isus, I-au zis: „Ioan Botezătorul ne-a trimes la Tine să Te întrebăm: «Tu ești Acela care are să vină sau să așteptăm pe altul?“ |
| 21 | Chiar în clipa aceea, Isus a vindecat pe mulți de boale, de chinuri, de duhuri rele, și multor orbi le-a dăruit vederea. |
| 22 | Și, drept răspuns, le-a zis: „Duceți-vă de spuneți lui Ioan ce ați văzut și auzit: orbii văd, șchiopii umblă, leproșii sînt curățiți, surzii aud, morții înviază, și săracilor li se propovăduiește Evanghelia. |
| 23 | Ferice de acela pentru care nu voi fi un prilej de poticnire.“ |
| 24 | Dupăce au plecat trimeșii lui Ioan, Isus a început să spună noroadelor despre Ioan: „Ce ați ieșit să vedeți în pustie? O trestie clătinată de vînt? |
| 25 | Atunci ce ați ieșit să vedeți? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată că ceice poartă haine moi și ceice trăiesc în desfătări, sînt în casele împăraților. |
| 26 | Atunci ce ați ieșit să vedeți? Un prooroc? Da, vă spun, și mai mult decît un prooroc. |
| 27 | El este acela despre care este scris: «Iată, trimet pe solul Meu înaintea Feței Tale, care Îți va pregăti calea înaintea Ta.» |
| 28 | Vă spun că dintre cei născuți din femei, nu este nici unul mai mare decît Ioan Botezătorul. Totuș, cel mai mic în Împărăția lui Dumnezeu, este mai mare decît el. |
| 29 | Și tot norodul care l-a auzit, și chiar vameșii au dat dreptate lui Dumnezeu, primind botezul lui Ioan; |
| 30 | dar Fariseii și învățătorii Legii au zădărnicit planul lui Dumnezeu pentru ei, neprimind botezul lui. |
| 31 | Cu cine voi asemăna dar pe oamenii din neamul acesta? Și cu cine seamănă ei? |
| 32 | Seamănă cu niște copii, cari stau în piața, și strigă unii către alții: «V’am cîntat din fluier, și n’ați jucat; v’am cîntat de jale, și n’ați plîns.» |
| 33 | În adevăr, a venit Ioan Botezătorul, nici mîncînd pîne, nici bînd vin, și ziceți: «Are drac.» |
| 34 | A venit Fiul omului, mîncînd și bînd, și ziceți: «Iată un om mîncăcios și băutor de vin, un prieten al vameșilor și al păcătoșilor.» |
| 35 | Totuș Înțelepciunea a fost găsită dreaptă de toți copiii ei.“ |
| 36 | Un Fariseu a rugat pe Isus să mănînce la el. Isus a intrat în casa Fariseului, și a șezut la masă. |
| 37 | Și iată că o femeie păcătoasă din cetate a aflat că El era la masă în casa Fariseului: a adus un vas de alabastru cu mir mirositor, |
| 38 | și stătea înapoi lîngă picioarele lui Isus și plîngea. Apoi a început să-I stropească picioarele cu lacrămile ei, și să le șteargă cu părul capului ei; le săruta mult, și le ungea cu mir. |
| 39 | Cînd a văzut lucrul acesta, Fariseul, care-L poftise, și-a zis: „Omul acesta, dacă ar fi un prooroc, ar ști cine și ce fel de femeie este cea care se atinge de el: că este o păcătoasă.“ |
| 40 | Isus a luat cuvîntul, și i-a zis: „Simone, am să-ți spun ceva.“ – „Spune, Învățătorule“, I-a răspuns el. – |
| 41 | „Un cămătar avea doi datornici: unul îi era dator cu cinci sute de lei, iar celălalt cu cinzeci. |
| 42 | Fiindcă n’aveau cu ce plăti, i-a iertat pe amîndoi. Spune-Mi dar, care din ei îl va iubi mai mult?“ |
| 43 | Simon I-a răspuns: „Socotesc că acela căruia i-a iertat mai mult.“ Isus i-a zis: „Drept ai judecat.“ |
| 44 | Apoi S’a întors spre femeie, și a zis lui Simon: „Vezi tu pe femeia aceasta? Am intrat în casa ta, și nu Mi-ai dat apă pentru spălat picioarele; dar ea Mi-a stropit picioarele cu lacrămile ei, și Mi le-a șters cu părul capului ei. |
| 45 | Tu nu Mi-ai dat sărutare; dar ea, de cînd am intrat, n’a încetat să-Mi sărute picioarele. |
| 46 | Capul nu Mi l-ai uns cu untdelemn; dar ea Mi-a uns picioarele cu mir. |
| 47 | De aceea îți spun: Păcatele ei, cari sînt multe, sînt iertate; căci a iubit mult. Dar cui i se iartă puțin, iubește puțin.“ |
| 48 | Apoi a zis femeii: „Iertate îți sînt păcatele!“ |
| 49 | Ceice ședeau cu El la masă, au început să zică între ei: „Cine este acesta de iartă chiar și păcatele?“ |
| 50 | Dar Isus a zis femeii: „Credința ta te-a mîntuit; du-te în pace.“ |
