HomeMenu
Jesus · Bible · HTML · CSS · JS · PHP · SVG · Applications

Ioan 10

1„Adevărat, adevărat, vă spun că, cine nu intră pe ușă în staulul oilor, ci sare pe altă parte, este un hoț și un tîlhar.
2Dar cine intră pe ușă, este păstorul oilor.
3Portarul îi deschide, și oile aud glasul lui; el își cheamă oile pe nume, și le scoate afară din staul.
4După ce și-a scos toate oile, merge înaintea lor; și oile merg după el, pentrucă îi cunosc glasul.
5Nu merg deloc după un străin; ci fug de el, pentrucă nu cunosc glasul străinilor.“
6Isus le-a spus această pildă, dar ei n’au înțeles despre ce le vorbea.
7Isus le-a mai zis: „Adevărat, adevărat, vă spun că Eu sînt ușa oilor.
8Toți ceice au venit înainte de Mine, sînt hoți și tîlhari; dar oile n’au ascultat de ei.
9Eu sînt Ușa. Dacă intră cineva prin Mine, va fi mîntuit; va intra și va ieși, și va găsi pășune.
10Hoțul nu vine decît să fure, să junghie și să prăpădească. Eu am venit ca oile să aibă viață, și s’o aibă din belșug.
11Eu sînt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun își dă viața pentru oi.
12Dar cel plătit, care nu este păstor, și ale cărui oi nu sînt ale lui, cînd vede lupul venind, lasă oile și fuge; și lupul le răpește și le împrăștie.
13Cel plătit fuge, pentrucă este plătit, și nu-i pasă de oi.
14Eu sînt Păstorul cel bun. Eu Îmi cunosc oile Mele, și ele Mă cunosc pe Mine,
15așa cum Mă cunoaște pe Mine Tatăl, și cum cunosc Eu pe Tatăl; și Eu Îmi dau viața pentru oile Mele.
16Mai am și alte oi, cari nu sînt din staulul acesta; și pe acelea trebuie să le aduc. Ele vor asculta de glasul Meu, și va fi o turmă și un Păstor.
17Tatăl Mă iubește, pentrucă Îmi dau viața, ca iarăș s’o iau.
18Nimeni nu Mi-o ia cu sila, ci o dau Eu dela Mine. Am putere s’o dau, și am putere s’o iau iarăș: aceasta este porunca, pe care am primit-o dela Tatăl Meu.“
19Din pricina acestor cuvinte, iarăș s’a făcut desbinare între Iudei.
20Mulți dintre ei ziceau: „Are drac, este nebun; de ce-L ascultați?“
21Alții ziceau; „Cuvintele acestea nu sînt cuvinte de îndrăcit; poate un drac să deschidă ochii orbilor.“
22În Ierusalim se prăznuia atunci praznicul Înoirii Templului. Era iarna.
23Și Isus Se plimba prin Templu, pe supt pridvorul lui Solomon.
24Iudeii L-au înconjurat, și I-au zis: „Pînă cînd ne tot ții sufletele în încordare? Dacă ești Hristosul, spune-ne-o deslușit.“
25„V’am spus“, le-a răspuns Isus, „și nu credeți. Lucrările, pe cari le fac Eu, în Numele Tatălui Meu, ele mărturisesc despre Mine.
26Dar voi nu credeți, pentrucă, după cum v’am spus, nu sînteți din oile Mele.
27Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc, și ele vin după Mine.
28Eu le dau viața vecinică, în veac nu vor pieri, și nimeni nu le va smulge din mîna Mea.
29Tatăl Meu, care Mi le-a dat, este mai mare decît toți; și nimeni nu le poate smulge din mîna Tatălui Meu.
30Eu și Tatăl una sîntem.“
31Atunci Iudeii iarăș au luat pietre ca să-L ucidă.
32Isus le-a zis: „V’am arătat multe lucrări bune, cari vin dela Tatăl Meu: pentru care din aceste lucrări aruncați cu pietre în Mine?“
33Iudeii I-au răspuns: „Nu pentru o lucrare bună aruncăm noi cu pietre în Tine, ci pentru o hulă, și pentrucă Tu, care ești un om, Te faci Dumnezeu.“
34Isus le-a răspuns: „Nu este scris în Legea voastră: «Eu am zis: Sînteți dumnezei?»
35Dacă Legea a numit «dumnezei», pe aceia, cărora le-a vorbit Cuvîntul lui Dumnezeu, – și Scriptura nu poate fi desfințată, –
36cum ziceți voi că hulesc Eu, pe care Tatăl M’a sfințit și M’a trimes în lume? Și aceasta, pentrucă am zis: «Sînt Fiul lui Dumnezeu!»
37Dacă nu fac lucrările Tatălui Meu, să nu Mă credeți.
38Dar dacă le fac, chiar dacă nu Mă credeți pe Mine, credeți măcar lucrările acestea, ca să ajungeți să cunoașteți și să știți că Tatăl este în Mine și Eu sînt în Tatăl.“
39La auzul acestor vorbe, căutau iarăș să-L prindă; dar El a scăpat din mînile lor.
40Isus S’a dus iarăș dincolo de Iordan, în locul unde botezase Ioan la început. Și a rămas acolo.
41Mulți veneau la El, și ziceau: „Ioan n’a făcut nici un semn; dar tot ce a spus Ioan despre omul acesta, era adevărat.“
42Și mulți au crezut în El în locul acela.