| 1 | După ce a vorbit astfel, Isus a ridicat ochii spre cer, și a zis: „Tată, a sosit ceasul! Proslăvește pe Fiul Tău, ca și Fiul Tău să Te proslăvească pe Tine, |
| 2 | după cum I-ai dat putere peste orice făptură, ca să dea viața vecinică tuturor acelora, pe cari I i-ai dat Tu. |
| 3 | Și viața vecinică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat și pe Isus Hristos, pe care L-ai trimes Tu. |
| 4 | Eu Te-am proslăvit pe pămînt, am sfîrșit lucrarea, pe care Mi-ai dat-o s’o fac. |
| 5 | Și acum, Tată, proslăvește-Mă la Tine însuți cu slava, pe care o aveam la Tine, înainte de a fi lumea. |
| 6 | Am făcut cunoscut Numele Tău oamenilor, pe cari Mi i-ai dat din lume. Ai Tăi erau, și Tu Mi i-ai dat; și ei au păzit Cuvîntul Tău. |
| 7 | Acum au cunoscut că tot ce Mi-ai dat Tu, vine dela Tine. |
| 8 | Căci le-am dat cuvintele, pe cari Mi le-ai dat Tu. Ei le-au primit, și au cunoscut cu adevărat că dela Tine am ieșit, și au crezut că Tu M’ai trimes. |
| 9 | Pentru ei Mă rog. Nu Mă rog pentru lume, ci pentru aceia, pe cari Mi i-ai dat Tu; pentrucă sînt ai Tăi: – |
| 10 | tot ce este al Meu, este al Tău, și ce este al Tău, este al Meu, – și Eu sînt proslăvit în ei. |
| 11 | Eu nu mai sînt în lume, dar ei sînt în lume, și Eu vin la Tine. Sfinte Tată, păzește, în Numele Tău, pe aceia pe cari Mi i-ai dat, pentruca ei să fie una, cum sîntem și noi. |
| 12 | Cînd eram cu ei în lume, îi păzeam Eu în Numele Tău. Eu am păzit pe aceia, pe cari Mi i-ai dat; și niciunul din ei n’a perit, afară de fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura. |
| 13 | Dar acum, Eu vin la Tine; și spun aceste lucruri, pe cînd sînt încă în lume, pentruca să aibă în ei bucuria Mea deplină. |
| 14 | Le-am dat Cuvîntul Tău; și lumea i-a urît, pentrucă ei nu sînt din lume, dupăcum Eu nu sînt din lume. |
| 15 | Nu Te rog să-i iei din lume, ci să-i păzești de cel rău. |
| 16 | Ei nu sînt din lume, dupăcum nici Eu nu sînt din lume. |
| 17 | Sfințește-i prin adevărul Tău: Cuvîntul Tău este adevărul. |
| 18 | Cum M’ai trimes Tu pe Mine în lume, așa i-am trimes și Eu pe ei în lume. |
| 19 | Și Eu însumi Mă sfințesc pentru ei, ca și ei să fie sfințiți prin adevăr. |
| 20 | Și mă rog nu numai pentru ei, ci și pentru cei ce vor crede în Mine prin cuvîntul lor. |
| 21 | Mă rog ca toți să fie una, cum Tu, Tată, ești în Mine, și Eu în Tine; ca, și ei să fie una în noi, pentru ca lumea să creadă că Tu M’ai trimes. |
| 22 | Eu le-am dat slava, pe care Mi-ai dat-o Tu, pentruca ei să fie una, cum și noi sîntem una, – |
| 23 | Eu în ei, și Tu în Mine; – pentruca ei să fie în chip desăvîrșit una, ca să cunoască lumea că Tu M’ai trimes, și că i-ai iubit, cum M-ai iubit pe Mine. |
| 24 | Tată, vreau ca acolo unde sînt Eu, să fie împreună cu Mine și aceia, pe cari Mi i-ai dat Tu, ca să vadă slava Mea, slavă, pe care Mi-ai dat-o Tu; fiindcă Tu M-ai iubit înainte de întemeierea lumii. |
| 25 | Neprihănitule Tată, lumea nu Te-a cunoscut; dar Eu Te-am cunoscut, și aceștia au cunoscut că Tu M’ai trimes. |
| 26 | Eu le-am făcut cunoscut Numele Tău, și li-L voi mai face cunoscut, pentruca dragostea cu care M’ai iubit Tu, să fie în ei, și Eu să fiu în ei.“ |
