| 1 | Nu sînt eu slobod? Nu sînt eu apostol? N’am văzut eu pe Isus, Domnul nostru? Nu sînteți voi lucrul meu în Domnul? |
| 2 | Dacă nu sînt apostol pentru alții, sînt măcar pentru voi; căci voi sînteți pecetea apostoliei mele în Domnul. |
| 3 | Iată răspunsul meu de apărare împotriva celor ce mă cercetează. |
| 4 | N’avem dreptul să mîncăm și să bem? |
| 5 | N’avem dreptul să ducem cu noi o soră, care să fie nevasta noastră, cum fac ceilalți apostoli, și frații Domnului, și Chifa? |
| 6 | Ori numai eu și Barnaba n’avem dreptul să nu lucrăm? |
| 7 | Cine merge la război pe cheltuiala sa? Cine sădește o vie, și nu mănîncă din rodul ei? Cine paște o turmă, și nu mănîncă din laptele turmei? |
| 8 | Lucrurile acestea le spun după felul oamenilor? Nu le spune și Legea? |
| 9 | În adevăr, în Legea lui Moise este scris: „Să nu legi gura boului care treieră grîul!“ Pe boi îi are în vedere Dumnezeu aici? |
| 10 | Sau vorbește El înadins pentru noi? Da, pentru noi a fost scris astfel; căci cine ară, trebuie să are cu nădejde, și cine treieră grîul, trebuie să-l treiere cu nădejdea că va avea parte de el. |
| 11 | Dacă am sămănat printre voi bunurile duhovnicești, mare lucru este dacă vom secera bunurile voastre vremelnice? |
| 12 | Dacă se bucură alții de acest drept asupra voastră, nu ni se cade cu mult mai mult nouă? Dar noi nu ne-am folosit de dreptul acesta; ci răbdăm totul, ca să nu punem vreo piedică Evangheliei lui Hristos. |
| 13 | Nu știți că cei ce îndeplinesc slujbele sfinte, sînt hrăniți din lucrurile dela Templu, și că cei ce slujesc altarului, au parte dela altar? |
| 14 | Tot așa, Domnul a rînduit ca cei ce propovăduiesc Evanghelia, să trăiască din Evanghelie. |
| 15 | Dar eu nu m’am folosit de niciunul din aceste drepturi. Și nu vă scriu aceste lucruri ca să cer să se facă așa cu mine; căci aș vrea mai bine să mor decît să-mi ia cineva pricina mea de laudă. |
| 16 | Dacă vestesc Evanghelia, nu este pentru mine o pricină de laudă, căci trebuie s’o vestesc; și vai de mine, dacă nu vestesc Evanghelia! |
| 17 | Dacă fac lucrul acesta de bună voie, am o răsplată. Chiar dacă-l fac de silă, este o isprăvnicie care mi-a fost încredințată. |
| 18 | Care este atunci răsplata mea? Este să vestesc fără plată Evanghelia, pe care o vestesc, și să nu mă folosesc de dreptul meu în Evanghelie. |
| 19 | Căci, măcar că sînt slobod față de toți, m’am făcut robul tuturor, ca să cîștig pe cei mai mulți. |
| 20 | Cu Iudeii, m’am făcut ca un Iudeu, ca să cîștig pe Iudei; cu ceice sînt supt Lege, m’am făcut ca și cînd aș fi fost supt Lege (măcar că nu sînt supt Lege), ca să cîștig pe ceice sînt supt Lege; |
| 21 | cu ceice sînt fără Lege, m’am făcut ca și cum aș fi fost fără lege (măcar că nu sînt fără o lege a lui Dumnezeu, ci sînt supt legea lui Hristos), ca să cîștig pe cei fără lege. |
| 22 | Am fost slab cu cei slabi, ca să cîștig pe cei slabi. M’am făcut tuturor totul, ca, oricum, să mîntuiesc pe unii din ei. |
| 23 | Fac totul pentru Evanghelie, ca să am și eu parte de ea. |
| 24 | Nu știți că ceice aleargă în locul de alergare, toți aleargă, dar numai unul capătă premiul? Alergați dar în așa fel ca să căpătați premiul! |
| 25 | Toți ceice se luptă la jocurile de obște, se supun la tot felul de înfrînări. Și ei fac lucrul acesta ca să capete o cunună, care se poate vesteji: noi să facem lucrul acesta pentru o cunună, care nu se poate vesteji. |
| 26 | Eu,deci, alerg, dar nu ca și cum n’aș ști încotro alerg. Mă lupt cu pumnul, dar nu ca unul care lovește în vînt. |
| 27 | Ci mă port aspru cu trupul meu, și-l țin în stăpînire, ca nu cumva, dupăce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat. |
