| 1 | Am hotărît dar în mine, să nu mă întorc la voi cu întristare. |
| 2 | Căci, dacă vă întristez, dela cine să mă aștept la bucurie, dacă nu dela cel întristat de mine? |
| 3 | Și v’am scris cum v’am scris, ca, la venirea mea, să n’amîntristare din partea celor ce trebuiau să-mi facă bucurie; și sînt încredințat, cu privire la voi toți, că bucuria mea este bucuria voastră a tuturor. |
| 4 | V’am scris cu multă mîhnire, și strîngere de inimă, cu ochii scăldați în lacrămi, nu ca să vă întristați, ci ca să vedeți dragostea nespus de mare, pe care o am față de voi. |
| 5 | Dacă a fost cineva o pricină de întristare, nu m’a întristat numai pe mine, ci pe voi toți; cel puțin în parte, ca să nu spun prea mult. |
| 6 | Este destul pentru omul acesta pedeapsa, care i-a fost dată de cei mai mulți; |
| 7 | așa că acum, este mai bine să-l iertați, și să-l mîngăiați, ca să nu fie doborît de prea multă mîhnire. |
| 8 | De aceea, vă rog, să vă arătați iarăș dragostea față de el; |
| 9 | căci v’am scris și cu gîndul ca să vă pun la încercare și să văd dacă sînteți ascultători în totul. |
| 10 | Dar pe cine iertați voi, îl iert și eu. În adevăr, ce am iertat eu, – dacă am iertat ceva – am iertat pentru voi, în fața lui Hristos, |
| 11 | ca să nu lăsăm pe Satana să aibă un cîștig dela noi; căci nu sîntem în neștiință despre planurile lui. |
| 12 | Cînd am ajuns la Troa pentru Evanghelia lui Hristos, măcar că mi se deschisese acolo o ușă în Domnul, |
| 13 | n’am avut liniște în duhul meu, fiindcă n’am găsit pe fratele meu Tit; de aceea, mi-am luat ziua bună dela frați, și am plecat în Macedonia. |
| 14 | Mulțămiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne poartă totdeauna cu carul Lui de biruință în Hristos, și care răspîndește prin noi în orice loc mireasma cunoștinței Lui. |
| 15 | În adevăr, noi sîntem, înaintea lui Dumnezeu, o mireasmă a lui Hristos printre cei ce sînt pe calea mîntuirii și printre cei ce sînt pe calea pierzării: |
| 16 | pentru aceștia, o mireasmă dela moarte spre moarte; pentru aceia, o mireasmă dela viață spre viață. Și cine este deajuns pentru aceste lucruri? |
| 17 | Căci noi nu stricăm Cuvîntul lui Dumnezeu, cum fac cei mai mulți; ci vorbim cu inimă curată, din partea lui Dumnezeu, înaintealui Dumnezeu, în Hristos. |