| 1 | Pavel, apostol nu dela oameni, nici printr’un om, ci prin Isus Hristos, și prin Dumnezeu Tatăl, care L-a înviat din morți, |
| 2 | și toți frații cari sînt împreună cu mine, către Bisericile Galatiei: |
| 3 | Har și pace vouă dela Dumnezeu Tatăl, și dela Domnul nostru Isus Hristos! |
| 4 | El S’a dat pe Sine însuș pentru păcatele noastre, ca să ne smulgă din acest veac rău, după voia Dumnezeului nostru și Tatăl. |
| 5 | A Lui să fie slava în vecii vecilor! Amin. |
| 6 | Mă mir că treceți așa de repede dela Cel ce v’a chemat prin harul lui Hristos, la o altă Evanghelie. |
| 7 | Nu doar că este o altă Evanghelie; dar sînt unii oameni cari vă tulbură, și voiesc să răstoarne Evanghelia lui Hristos. |
| 8 | Dar chiar dacă noi înșine sau un înger din cer ar veni să vă propovăduiască o Evanghelie, deosebită de aceea pe care v’am propovăduit-o noi, să fie anatema! |
| 9 | Cum am mai spus, o spun și acum: dacă vă propovăduiește cineva o Evanghelie, deosebită de aceea pe care ați primit-o, să fie anatema! |
| 10 | Caut eu oare, în clipa aceasta, să capăt bunăvoința oamenilor, sau bunăvoința lui Dumnezeu? Sau caut să plac oamenilor? Dacă aș mai căuta să plac oamenilor, n’aș fi robul lui Hristos. |
| 11 | Fraților, vă mărturisesc că Evanghelia propovăduită de mine, nu este de obîrșie omenească; |
| 12 | pentrucă, n’am primit-o, nici n’am învățat-o dela vreun om, ci prin descoperirea lui Isus Hristos. |
| 13 | Ați auzit, în adevăr, care era purtarea mea de altădată, în religiunea Iudeilor. Cum, adică, prigoneam peste măsură de mult Biserica lui Dumnezeu, și făceam prăpăd în ea; |
| 14 | și cum eram mai înaintat în religiunea Iudeilor de cît mulți din neamul meu, de o vîrstă cu mine. Eram însuflețit de o rîvnă nespus de mare pentru datinile strămoșești. |
| 15 | Dar cînd Dumnezeu – care m’a pus deoparte din pîntecele maicii mele, și m’a chemat prin harul Său, – a găsit cu cale |
| 16 | să descopere în mine pe Fiul Său, ca să-L vestesc între Neamuri, îndată, n’am întrebat pe niciun om, |
| 17 | nici nu m’am suit la Ierusalim la cei ce au fost apostoli înainte de mine, ci m’am dus în Arabia. Apoi m’am întors din nou la Damasc. |
| 18 | După trei ani, m’am suit la Ierusalim să fac cunoștință cu Chifa, și am rămas la el cincisprezece zile. |
| 19 | Dar n’am văzut pe niciunul altul dintre apostoli, decît pe Iacov, fratele Domnului. |
| 20 | În cele ce vă scriu, iată, înaintea lui Dumnezeu, nu mint. |
| 21 | După aceea m’am dus în ținuturile Siriei și Ciliciei. |
| 22 | Și eram încă necunoscut la față Bisericilor lui Hristos, cari sînt în Iudea. |
| 23 | Ele auzeau doar spunîndu-se: „Cel ce ne prigonea odinioară, acum propovăduiește credința, pe care căuta s’o nimicească odinioară.“ |
| 24 | Și slăveau pe Dumnezeu din pricina mea. |
