| 1 | În adevăr, orice mare preot, luat din mijlocul oamenilor, este pus pentru oameni în lucrurile privitoare la Dumnezeu, ca să aducă daruri și jertfe pentru păcate. |
| 2 | El poate fi îngăduitor cu cei neștiutori și rătăciți, fiindcă și el este cuprins de slăbiciune. |
| 3 | și, din pricina acestei slăbiciuni, trebuie să aducă jertfe atît pentru păcatele lui, cît și pentru ale norodului. |
| 4 | Nimeni nu-și ia cinstea aceasta singur, ci o ia dacă este chemat de Dumnezeu, cum a fost Aaron. |
| 5 | Tot așa și Hristos, nu și-a luat singur slava de a fi Mare Preot, ci o are dela Cel ce I-a zis: „Tu ești Fiul Meu, astăzi Te-am născut.“ |
| 6 | și, cum zice iarăș într’alt loc: „Tu ești preot în veac, după rînduiala lui Melhisedec.“ |
| 7 | El este Acela care, în zilele vieții Sale pămîntești, aducînd rugăciuni și cereri cu strigăte mari și cu lacrămi către Cel ce putea să-L izbăvească dela moarte, și fiind ascultat, din pricina evlaviei Lui, |
| 8 | măcar că era Fiu, a învățat să asculte prin lucrurile pe cari le-a suferit. |
| 9 | și după ce a fost făcut desăvîrșit, S’a făcut pentru toți cei ce-L ascultă, urzitorul unei mîntuiri vecinice, |
| 10 | căci a fost numit de Dumnezeu: Mare Preot „după rînduiala lui Melhisedec.“ |
| 11 | Asupra celor de mai sus avem multe de zis, și lucruri grele de tîlcuit; fiindcă v’ați făcut greoi la pricepere. |
| 12 | În adevăr, voi cari de mult trebuia să fiți învățători, aveți iarăș trebuință de cineva să vă învețe cele dintîi adevăruri ale cuvintelor lui Dumnezeu, și ați ajuns să aveți nevoie de lapte, nu de hrană tare. |
| 13 | și oricine nu se hrănește decît cu lapte, nu este obicinuit cu cuvîntul despre neprihănire, căci este un prunc. |
| 14 | Dar hrana tare este pentru oamenii mari, pentru aceia a căror judecată s’a deprins, prin întrebuințare, să deosebească binele și răul. |
