| 1 | Atunci Iosua a chemat pe Rubeniți, pe Gadiți și jumătatea din seminția lui Manase. |
| 2 | Și le-a zis: „Voi ați păzit tot ce v’a poruncit Moise, robul Domnului, și ați ascultat de glasul meu în tot ce v’am poruncit. |
| 3 | N’ați părăsit pe frații voștri, de o bună bucată de vreme pînă în ziua de azi; și ați păzit rînduielile și poruncile Domnului, Dumnezeului vostru. |
| 4 | Acum cînd Domnul, Dumnezeul vostru, a dat odihnă fraților voștri, cum le spusese, întoarceți-vă și duceți-vă la corturile voastre, în țara dată în stăpînirea voastră, pe care v’a dat-o Moise, robul Domnului, dincolo de Iordan. |
| 5 | Aveți grijă numai să păziți și să împliniți poruncile și legile pe cari vi le-a dat Moise, robul Domnului: să iubiți pe Domnul, Dumnezeul vostru, să umblați în toate căile Lui, să țineți poruncile Lui, să vă alipiți de El, și să-I slujiți din toată inima voastră și din tot sufletul vostru.“ |
| 6 | Și Iosua i-a binecuvîntat și le-a dat drumul; și ei au plecat la corturile lor. |
| 7 | Moise dăduse unei jumătăți din seminția lui Manase o moștenire în Basan, și Iosua a dat celeilalte jumătăți o moștenire lîngă frații lor, dincoace de Iordan, la apus. |
| 8 | Cînd i-a trimes Iosua la corturile lor, i-a binecuvîntat, și le-a zis: „Voi vă întoarceți la corturile voastre cu mari bogății, cu foarte multe turme, și cu o mare mulțime de argint, de aur, de aramă, de fer, și de îmbrăcăminte. Împărțiți cu frații voștri prada luată dela vrăjmașii voștri.“ |
| 9 | Fiii lui Ruben, fiii lui Gad, și jumătate din seminția lui Manase, s’au întors acasă, lăsînd pe copiii lui Israel la Silo, în țara Canaanului, ca să se ducă în țara Galaadului, care era moșia lor și unde se așezaseră, cum poruncise lui Moise Domnul. |
| 10 | Cînd au ajuns pe malurile Iordanului, cari fac parte din țara Canaanului, fiii lui Ruben, fiii lui Gad și jumătate din seminția lui Manase, au zidit acolo un altar lîngă Iordan, un altar a cărui mărime izbea privirile. |
| 11 | Copiii lui Israel au auzit zicîndu-se: „Iată că fiii lui Ruben; fiii lui Gad și jumătate din seminția lui Manase, au zidit un altar în fața țării Canaanului, pe malurile Iordanului, în părțile copiilor lui Israel.“ |
| 12 | Cînd au auzit copiii lui Israel lucrul acesta, toată adunarea copiilor lui Israel s’a strîns la Silo, ca să se suie împotriva lor și să se bată cu ei. |
| 13 | Copiii lui Israel au trimes la fiii lui Ruben, la fiii lui Gad și la jumătatea din seminția lui Manase, în țara Galaadului, pe Fineas, fiul preotului Eleazar, |
| 14 | și zece căpetenii cu el, cîte o căpetenie de fiecare casă părintească pentru fiecare din semințiile lui Israel; toți erau căpetenii de casă părintească între miile lui Israel. |
| 15 | Ei au venit la fiii lui Ruben, la fiii lui Gad și la jumătate din seminția lui Manase, în țara Galaadului, și le-au vorbit, astfel: |
| 16 | „Așa vorbește toată adunarea Domnului: «Ce însemnează păcatul acesta pe care l-ați săvîrșit față de Dumnezeul lui Israel, și pentruce vă abateți acum dela Domnul, zidindu-vă un altar ca să vă răzvrătiți azi împotriva Domnului? |
| 17 | Privim oare ca o nimica nelegiuirea lui Peor, a cărui pată n’am ridicat-o pînă acum de peste noi, cu toată urgia pe care a adus-o ea asupra adunării Domnului? |
| 18 | Și voi vă abateți astăzi dela Domnul! Dacă vă răzvrătiți azi împotriva Domnului, mîne El Se va mînia împotriva întregei adunări a lui Israel. |
| 19 | Dacă priviți ca necurată țara care este moșia voastră, treceți în țara care este moșia Domnului, unde este așezată locuința Domnului, și așezați-vă în mijlocul nostru; dar nu vă răzvrătiți împotriva Domnului, și nu vă despărțiți de noi, zidindu-vă un altar, afară de altarul Domnului, Dumnezeului nostru! |
| 20 | Acan, fiul lui Zerah, n’a săvîrșit oare un păcat cu privire la lucrurile date spre nimicire, și nu S’a aprins de mînie Domnul împotriva întregei adunări a lui Israel? Și el n’a fost singurul care a pierit din pricina nelegiuirii lui.“ |
| 21 | Fiii lui Ruben, fiii lui Gad și jumătate din seminția lui Manase, au răspuns astfel căpeteniilor peste miile lui Israel: |
| 22 | „Domnul Dumnezeu, Cel A tot puternic, Domnul Dumnezeu, Cel A tot puternic, știe, și Israel însuș să știe lucrul acesta! Dacă din răsvrătire și păcătuire împotriva Domnului am făcut lucrul acesta, să nu ne vină în ajutor Domnul în ziua aceasta! |
| 23 | Dacă ne-am zidit un altar ca să ne abatem dela Domnul, ca să aducem pe el arderi de tot și daruri de mîncare, și ca să aducem pe el jertfe de mulțămiri, Domnul să ne ceară socoteală de aceasta! |
| 24 | Am făcut lucrul acesta mai degrabă de frică, gîndindu-ne că într’o zi s’ar putea ca fiii voștri să zică fiilor noștri: «Ce legătură este între voi și Domnul, Dumnezeul lui Israel? |
| 25 | Domnul a pus Iordanul hotar între noi și voi, fii ai lui Ruben și fii ai lui Gad: voi n’aveți parte de Domnul!» – Și fiii voștri ar face astfel ca fiii noștri să nu se mai teamă de Domnul. |
| 26 | De aceea am zis: «Să ne zidim deci un altar, nu pentru arderi de tot și pentru jertfe: |
| 27 | ci ca o mărturie între noi și voi, între urmașii noștri și ai voștri, că voim să slujim Domnului, înaintea Feței Lui, prin arderile noastre de tot și prin jertfele noastre de ispășire și de mulțămiri, ca să nu zică fiii voștri într’o zi fiilor noștri: «Voi n’aveți parte de Domnul!» |
| 28 | Noi am zis: «Dacă mai tîrziu ne vor vorbi astfel nouă sau urmașilor noștri, vom răspunde: «Priviți chipul altarului Domnului, pe care l-au făcut părinții noștri, nu pentru arderi de tot și pentru jertfe, ci ca mărturie între noi și voi. |
| 29 | Departe de noi gîndul să ne răzvrătim împotriva Domnului și să ne abatem astăzi dela Domnul, zidind un altar pentru arderi de tot, pentru daruri de mîncare și pentru jertfe, afară de altarul Domnului, Dumnezeului nostru, care este înaintea locașului Lui!“ |
| 30 | Cînd au auzit preotul Fineas, și căpeteniile adunării, căpeteniile peste miile lui Israel, cari erau cu el, cuvintele pe cari le-au rostit fiii lui Ruben, fiii lui Gad și fiii lui Manase, au rămas mulțămiți. |
| 31 | Și Fineas, fiul preotului Eleazar, a zis fiilor lui Ruben, fiilor lui Gad, și fiilor lui Manase: „Cunoaștem acum că Domnul este în mijlocul nostru, fiindcă n’ați săvîrșit păcatul acesta împotriva Domnului; și ați izbăvit astfel pe copiii lui Israel din mîna Domnului“. |
| 32 | Fineas, fiul preotului Eleazar, și căpeteniile, au părăsit pe fiii lui Ruben și pe fiii lui Gad, și s’au întors din țara Galaadului în țara Canaanului, la copiii lui Israel, cărora le-au făcut o dare de seamă, |
| 33 | Copiii lui Israel au rămas mulțămiți; au binecuvîntat pe Dumnezeu, și n’au mai vorbit să se suie înarmați ca să pustiiască țara pe care o locuiau fiii lui Ruben și fiii lui Gad. |
| 34 | Fiii lui Ruben și fiii lui Gad au numit altarul acela Ed „căci“, au zis ei, „el este martor între noi că Domnul este Dumnezeu“. |
