| 1 | Apoi am văzut un cer nou și un pămînt nou; pentrucă cerul dintîi și pămîntul dintîi pieriseră, și marea nu mai era. |
| 2 | Și eu am văzut coborîndu-se din cer dela Dumnezeu, cetatea sfîntă, noul Ierusalim, gătită ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei. |
| 3 | Și am auzit un glas tare, care ieșea din scaunul de domnie, și zicea: „Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei, și ei vor fi poporul Lui, și Dumnezeu însuș va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor. |
| 4 | El va șterge orice lacrimă din ochii lor. Și moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tînguire, nici țipăt, nici durere, pentrucă lucrurile dintîi au trecut.“ |
| 5 | Celce ședea pe scaunul de domnie a zis: „Iată, Eu fac toate lucrurile noi.“ Și a adăugat: „Scrie, fiindcă aceste cuvinte sînt vrednice de crezut și adevărate.“ |
| 6 | Apoi mi-a zis: „S’a isprăvit! Eu sînt Alfa și Omega, Începutul și Sfîrșitul. Celui ce îi este sete, îi voi da să bea fără plată din izvorul apei vieții. |
| 7 | Cel ce va birui, va moșteni aceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui, și el va fi fiul Meu. |
| 8 | Dar cît despre fricoși, necredincioși, scîrboși, ucigași, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli, și toți mincinoșii, partea lor este în iazul, care arde cu foc și cu pucioasă, adică moartea a doua.“ |
| 9 | Apoi unul din cei șapte îngeri, cari țineau cele șapte potire, pline cu cele din urmă șapte urgii, a venit și a vorbit cu mine, și mi-a zis: „Vino să-ți arăt mireasa, nevasta Mielului!“ |
| 10 | Și m’a dus, în Duhul, pe un munte mare și înalt.Și mi-a arătat cetatea sfîntă, Ierusalimul, care se pogora din cer dela Dumnezeu, |
| 11 | avînd slava lui Dumnezeu. Lumina ei era ca o piatră prea scumpă, ca o piatră de iaspis, străvezie ca cristalul. |
| 12 | Era înconjurată cu un zid mare și înalt. Avea douăsprezece porți, și la porți, doisprezece îngeri. Și pe ele erau scrise niște nume: numele celor douăsprezece seminții ale fiilor lui Israel. |
| 13 | Spre răsărit erau trei porți; spre miazănoapte, trei porți; spre miazăzi, trei porți; și spre apus trei porți. |
| 14 | Zidul cetății avea douăsprezece temelii, și pe ele erau cele douăsprezece nume ale celor doisprezece apostoli ai Mielului. |
| 15 | Îngerul, care vorbea cu mine, avea ca măsurătoare o trestie de aur, ca să măsoare cetatea, porțile și zidul ei. |
| 16 | Cetatea era în patru colțuri, și lungimea ei era cît lărgimea.A măsurat cetatea cu trestia, și a găsit aproape douăsprezece mii de prăjini. Lungimea, lărgimea și înalțimea erau deopotrivă. |
| 17 | I-a măsurat și zidul, și-a găsit o sută patruzeci și patru de coți, după măsura oamenilor, căci cu măsura aceasta măsura îngerul. |
| 18 | Zidul era zidit de iaspis, și cetatea era de aur curat, ca sticla curată. |
| 19 | Temeliile zidului cetății erau împodobite cu pietre scumpe de tot felul: cea dintîi temelie era de iaspis; a doua, de safir; a treia de halchedon; a patra, de smaragd; |
| 20 | a cincea de sardonix: a șasea, de sardiu; a șaptea, de hrisolit; a opta, de beril; a noua, de topaz; a zecea, de hrisopraz; a unsprezecea, de iacint; a douăsprezecea, de ametist. |
| 21 | Cele douăsprezece porți erau douăsprezece mărgăritare. Fiecare poartă era dintr’un singur mărgăritar. Ulița cetății era de aur curat, ca sticla străvezie. |
| 22 | În cetate n’am văzut niciun Templu; pentrucă Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, ca și Mielul, sînt Templul ei. |
| 23 | Cetatea n’are trebuință nici de soare, nici de lună, ca s’o lumineze; căci o luminează slava lui Dumnezeu, și făclia ei este Mielul. |
| 24 | Neamurile vor umbla în lumina ei, și împărații pămîntului își vor aduce slava și cinstea lor în ea. |
| 25 | Porțile ei nu se vor închide ziua, fiindcă în ea nu va mai fi noapte. |
| 26 | În ea vor aduce slava și cinstea Neamurilor. |
| 27 | Nimic întinat nu va intra în ea, nimeni care trăiește în spurcăciune și în minciună; ci numai cei scriși în cartea vieții Mielului. |
