| 1 | Iată neamurile pe cari le-a lăsat Domnul ca să încerce pe Israel prin ele, pe toți cei ce nu cunoscuseră toate războaiele Canaanului. |
| 2 | El voia numai ca vîrstele de oameni ale copiilor lui Israel să cunoască și să învețe războiul, și anume cei ce nu-l cunoscuseră mai înainte. |
| 3 | Neamurile acestea erau cei cinci domnitori ai Filistenilor, toți Cananiții, Sidoniții, și Heviții cari locuiau în muntele Liban, dela muntele Baal-Hermon pînă la intrarea Hamatului. |
| 4 | Neamurile acestea au slujit ca să pună pe Israel la încercare, pentruca Domnul să vadă dacă vor asculta de poruncile pe cari le dăduse părinților lor prin Moise. |
| 5 | Și copiii lui Israel au locuit în mijlocul Cananiților, Hetiților, Amoriților, Fereziților, Heviților și Iebusiților; |
| 6 | au luat de neveste pe fetele lor, și au dat de neveste fiilor lor pe fetele lor, și au slujit dumnezeilor lor. |
| 7 | Copiii lui Israel au făcut ce nu plăcea Domnului, au uitat pe Domnul, și au slujit Baalilor și idolilor. |
| 8 | Domnul S’a aprins de mînie împotriva lui Israel, și i-a vîndut în mînile lui Cușan-Rișeataim, împăratul Mesopotamiei. Și copiii lui Israel au fost supuși opt ani lui Cușan-Rișeataim. |
| 9 | Copiii lui Israel au strigat către Domnul, și Domnul le-a ridicat un izbăvitor, care i-a izbăvit: pe Otniel, fiul lui Chenaz, fratele cel mai mic al lui Caleb. |
| 10 | Duhul Domnului a fost peste el. El a ajuns judecător în Israel, și a pornit la război. Domnul a dat în mînile lui pe Cușan-Rișeataim, împăratul Mesopotamiei, și mîna Lui a fost puternică împotriva lui Cușan-Rișeataim. |
| 11 | Țara a avut odihnă patruzeci de ani. Și Otniel, fiul lui Chenaz, a murit. |
| 12 | Copiii lui Israel au făcut iarăș ce nu plăcea Domnului; și Domnul a întărit pe Eglon, împăratul Moabului, împotriva lui Israel, pentrucă făcuseră ce nu plăcea Domnului. |
| 13 | Eglon a strîns la el pe fiii lui Amon și pe Amaleciți, și a pornit. A bătut pe Israel, și a luat cetatea Finicilor. |
| 14 | Și copiii lui Israel au fost supuși optsprezece ani lui Eglon, împăratul Moabului. |
| 15 | Copiii lui Israel au strigat către Domnul, și Domnul le-a ridicat un izbăvitor, pe Ehud, fiul lui Ghera, Beniamitul, care nu se slujea de mîna dreaptă. Copiii lui Israel au trimes prin el un dar lui Eglon, împăratul Moabului. |
| 16 | Ehud și-a făcut o sabie cu două tăișuri, lungă de un cot, și a încins-o pe subt haine, în partea dreaptă. |
| 17 | A dat darul lui Eglon, împăratul Moabului: Eglon era un om foarte gras. |
| 18 | Cînd a isprăvit de dat darul, a dat drumul oamenilor cari-l aduseseră. |
| 19 | El însuș s’a întors dela petrăriile de lîngă Ghilgal, și a zis: „Împărate, am să-ți spun ceva în taină.“ Împăratul a zis: „Tăcere!“ Și toți cei ce erau lîngă el au ieșit afară. |
| 20 | Ehud a început vorba cu el pe cînd stătea singur în odaia lui de vară, și a zis: „Am un cuvînt din partea lui Dumnezeu pentru tine.“ Eglon s’a sculat de pe scaun. |
| 21 | Atunci Ehud a întins mîna stîngă, a scos sabia din partea dreaptă, și i-a împlîntat-o în pîntece. |
| 22 | Chiar și mînerul a intrat după fer, și grăsimea s’a strîns în jurul ferului; căci n’a putut scoate sabia din pîntece, ci a lăsat-o în trup așa cum o înfipsese. |
| 23 | Ehud a ieșit prin tindă, a închis ușile dela odaia de sus după el, și a tras zăvorul. |
| 24 | Dupăce a ieșit el, au venit slujitorii împăratului și s’au uitat; și iată că ușile odăii de sus erau închise cu zăvorul. Ei au zis: „Fără îndoială, își acopere picioarele în odaia de vară.“ |
| 25 | Au așteptat multă vreme; și fiindcă el nu deschidea ușile odăii de sus, au luat cheia și au descuiat; și iată că stăpînul lor era mort, întins pe pămînt. |
| 26 | Pînă să se dumirească ei, Ehud a luat-o la fugă, a trecut de pietrării, și a scăpat în Seira. |
| 27 | Cum a ajuns, a sunat din trîmbiță în muntele lui Efraim. Copiii lui Israel s’au pogorît cu el din munte, și el s’a pus în fruntea lor. |
| 28 | El le-a zis: „Veniți după mine, căci Domnul a dat în mînile voastre pe vrăjmașii voștri Moabiți.“ Ei s’au pogorît după el, au pus stăpînire pe vadurile Iordanului, în fața Moabului, și n’au lăsat pe nimeni să treacă. |
| 29 | Au ucis atunci aproape zece mii de oameni din Moab, toți voinici și viteji, și n’a scăpat unul. |
| 30 | În ziua aceea Moabul a fost smerit subt mîna lui Israel. Și țara a avut odihnă optzeci de ani. |
| 31 | După el, a urmat Șamgar, fiul lui Anat. El a ucis șase sute de oameni dintre Filisteni cu un otig de plug. Și el a fost un izbăvitor al lui Israel. |
