| 1 | Cînd a ajuns David cu oamenii lui a treia zi la Țiclag, Amaleciții năvăliseră în partea de miazăzi și în Țiclag. Ei nimiciseră și arseseră Țiclagul, |
| 2 | după ce luaseră prinși pe femei și pe tot cei ce se aflau acolo, mici și mari. Nu omorîseră pe nimeni, dar luaseră totul și plecaseră. |
| 3 | David și oamenii lui au ajuns în cetate, și iată că era arsă; și nevestele, fiii și fiicele lor, fuseseră luate prinse. |
| 4 | Atunci David și poporul care era cu el au ridicat glasul, și au plîns pînă n’au mai putut plînge. |
| 5 | Cele două neveste ale lui David: Ahinoam din Izreel, și Abigail din Carmel, nevasta lui Nabal, fuseseră luate și ele. |
| 6 | David a fost în mare strîmtroare, căci poporul vorbea să-l ucidă cu pietre, pentru că toți erau amărîți în suflet, fiecare din pricina fiilor și fetelor lui. Dar David s’a îmbărbătat, sprijinindu-se pe Domnul, Dumnezeul lui. |
| 7 | El a zis preotului Abiatar, fiul lui Ahimelec: „Adu-mi efodul!“ Abiatar a adus efodul la David. |
| 8 | Și David a întrebat pe Domnul: „Să urmăresc oastea aceasta? O voi ajunge?“ Domnul i-a răspuns: „Urmărește-o, căci o vei ajunge și vei izbăvi totul.“ |
| 9 | Și David a pornit, el și cei șase sute de oameni cari erau cu el. Au ajuns la pîrîul Besor, unde s’au oprit cei ce rămîneau la coadă. |
| 10 | David i-a urmărit mai departe, cu patru sute de oameni; dar două sute de oameni s’au oprit, fiind prea obosiți ca să mai treacă pîrîul Besor. |
| 11 | Pe cîmp au dat peste un om Egiptean, pe care l-au adus la David. I-au dat să mănînce pîne și să bea apă, |
| 12 | și i-au mai dat și o legătură de smochine și două legături de stafide. După ce a mîncat, i-au venit iarăș puterile, căci nu mîncase și nu băuse apă de trei zile și trei nopți. |
| 13 | David i-a zis: „Al cui ești, și de unde ești?“ El a răspuns: „Sînt un băiat egiptean, în slujba unui Amalecit, și de trei zile stăpînul meu m’a părăsit pentrucă eram bolnav. |
| 14 | Am năvălit în partea de miazăzi a Cheretiților, pe ținutul lui Iuda și la miazăzi de Caleb, și am ars Țiclagul.“ |
| 15 | David i-a zis: „Vrei să mă duci la oastea aceasta?“ Și el a zis: „Jură-mi pe Numele lui Dumnezeu că nu mă vei omorî și nu mă vei da pe mîna stăpînului meu, și te voi pogorî la oastea aceasta.“ |
| 16 | El i-a slujit astfel de călăuză. Și Amaleciții erau risipiți pe tot ținutul, mîncînd, bînd și jucînd, de bucuria prăzii celei mari pe care o luaseră din țara Filistenilor și din țara lui Iuda. |
| 17 | David i-a bătut din zorii zilei pînă a doua zi seara, și n’a scăpat niciunul din ei, afară de patru sute de tineri, cari au încălecat pe cămile și au fugit. |
| 18 | David a scăpat astfel tot ce luaseră Amaleciții, și a scăpat și pe cele două neveste ale lui. |
| 19 | Nu le-a lipsit nimeni, dela mic pînă la mare, nici fiu, nici fiică, nici un lucru din pradă, nimic din ce li se luase: David a adus înpoi totul. |
| 20 | Și David a luat toate oile și toți boii; și cei ce mînau turma aceasta și mergeau în fruntea ei, ziceau: „Aceasta este prada lui David!“ |
| 21 | David a ajuns la cei două sute de oameni cari fuseseră prea obosiți ca să mai meargă după el și pe cari-i lăsase la pîrîul Besor. Ei au ieșit înaintea lui David și înaintea poporului care era cu el. David s’a apropiat de ei, și i-a întrebat de sănătate. |
| 22 | Toți oamenii răi și de nimic dintre cei ce merseseră cu David au luat cuvîntul și au zis: „Fiindcă n’au venit cu noi, să nu le dăm nimic din prada pe care am scăpat-o, ci doar să-și ia fiecare nevasta și copiii, și să plece.“ |
| 23 | Dar David a zis: „Să nu faceți așa, fraților, cu ce ne-a dat Domnul; căci El ne-a păzit și a dat în mînile noastre ceata care venise împotriva noastră. |
| 24 | Și cine v’ar asculta în privința aceasta? Partea trebuie să fie aceeaș atît pentru cel ce s’a pogorît pe cîmpul de bătaie cît și pentru cel ce a rămas la calabalîcuri; s’o împartă deopotrivă. |
| 25 | Lucrul acesta a rămas de atunci și pînă în ziua de azi o lege și un obicei în Israel. |
| 26 | Cînd s’a întors la Țiclag, David a trimes o parte din pradă bătrînilor lui Iuda, prietenilor săi, spunîndu-le aceste cuvinte: „Iată darul pe care vi-l fac din prada luată dela vrăjmașii Domnului!“ |
| 27 | A trimes celor din Betel, celor din Ramot dela miază zi, celor din Iatir, |
| 28 | celor din Aroer, celor din Sifmot, celor din Eștemoa, |
| 29 | celor din Racal, celor din cetățile Ierahmeeliților, celor din cetățile Cheniților, |
| 30 | celor din Horma, celor din Cor-Așan, celor din Atac, |
| 31 | celor din Hebron, și în toate locurile pe cari le străbătuse David cu oamenii lui. |
