| 1 | Filistenii au luat chivotul lui Dumnezeu, și l-au dus din Eben-Ezer la Asdod |
| 2 | După ce au pus mîna pe chivotul lui Dumnezeu, Filistenii l-au dus în casa lui Dagon și l-au așezat lîngă Dagon. |
| 3 | A doua zi, Asdodenii, cari se sculaseră dis de dimineață, au găsit pe Dagon întins cu fața la pămînt, înaintea chivotului Domnului. Au luat pe Dagon, și l-au pus înapoi la locul lui. |
| 4 | Și a doua zi, sculîndu-se disdedimineață, au găsit pe Dagon întins cu fața la pămînt, înaintea chivotului Domnului; capul lui Dagon și cele două mîni ale lui erau tăiate pe prag, și nu-i rămăsese decît trunchiul. |
| 5 | De aceea, pînă în ziua de azi, preoții lui Dagon și toți ceice intră în casa lui Dagon, la Asdod, nu calcă pe prag. |
| 6 | Mîna Domnului a apăsat asupra celor din Asdod, și i-a pustiit; i-a lovit cu bube la șezut, atît în Asdod cît și în ținutul lui. |
| 7 | Cînd au văzut că așa stau lucrurile, oamenii din Asdod au zis: „Chivotul Dumnezeului lui Israel să nu rămînă la noi, căci mîna Lui apasă asupra noastră și asupra lui Dagon, dumnezeul nostru.“ |
| 8 | Și au trimes și au adunat la ei pe toți domnitorii Filistenilor, și au zis: „Ce să facem cu chivotul Dumnezeului lui Israel?“ Domnitorii au răspuns: „Să se ducă la Gat chivotul Dumnezeului lui Israel.“ Și au adus acolo chivotul Dumnezeului lui Israel.“ |
| 9 | Dar după ce a fost dus acolo, mîna Domnului a apăsat asupra cetății, și a fost o mare groază; a lovit pe oamenii cetății dela mic pînă la mare, și au avut o spuzenie de bube la șezut. |
| 10 | Atunci au trimes chivotul lui Dumnezeu la Ecron. Cînd a intrat chivotul lui Dumnezeu în Ecron, Ecroniții au strigat: „Au adus la noi chivotul Dumnezeului lui Israel, ca să ne omoare, pe noi și poporul nostru.“ |
| 11 | Și au trimes și au strîns pe toți domnitorii Filistenilor, și au zis: „Trimeteți înapoi chivotul Dumnezeului lui Israel; să se întoarcă la locul lui, ca să nu ne omoare, pe noi și poporul nostru.“ Căci în toată cetatea era o groază de moarte, și mîna lui Dumnezeu apăsa cu putere. |
| 12 | Oamenii cari nu mureau, erau loviți cu bube la șezut, și țipetele cetății se înălțau pînă la cer. |