| 1 | Iacov și-a văzut de drum; și l-au întâlnit îngerii lui Dumnezeu. |
| 2 | Când i-a văzut, Iacov a zis: „Aceasta este tabăra lui Dumnezeu!” De aceea a pus locului aceluia numele Mahanaim |
| 3 | Iacov a trimis înainte niște soli la fratele său, Esau, în țara Seir, în ținutul lui Edom. |
| 4 | El le-a dat porunca următoare: „Iată ce să spuneți domnului meu Esau: „Așa vorbește robul tău Iacov: „Am locuit la Laban și am rămas la el până acum; |
| 5 | am boi, măgari, oi, robi și roabe, și trimit să dea de știre lucrul acesta domnului meu, ca să capăt trecere înaintea ta.” |
| 6 | Solii s-au întors înapoi la Iacov și au zis: „Ne-am dus la fratele tău, Esau; și el vine înaintea ta cu patru sute de oameni.” |
| 7 | Iacov s-a înspăimântat foarte mult și l-a apucat groaza. A împărțit în două tabere oamenii pe care-i avea cu el, oile, boii și cămilele |
| 8 | și a zis: „Dacă vine Esau împotriva uneia din tabere și o bate, tabăra care va rămâne va putea să scape.” |
| 9 | Iacov a zis: „Dumnezeul tatălui meu Avraam, Dumnezeul tatălui meu Isaac! Tu, Doamne, care mi-ai zis: „Întoarce-te în țara ta și în locul tău de naștere și voi îngriji ca să-ți meargă bine!” |
| 10 | Eu sunt prea mic pentru toate îndurările și pentru toată credincioșia, pe care ai arătat-o față de robul Tău; căci am trecut Iordanul acesta numai cu toiagul meu, și iată că acum fac două tabere. |
| 11 | Izbăvește-mă, Te rog, din mâna fratelui meu, din mâna lui Esau! Căci mă tem de el, ca să nu vină și să mă lovească, pe mine, pe mame și pe copii. |
| 12 | Și Tu ai zis: „Eu voi îngriji ca să-ți meargă bine și-ți voi face sămânța ca nisipul mării, care, de mult ce este, nu se poate număra.” |
| 13 | Iacov a petrecut noaptea în locul acela. A luat din ce mai avea cu el și a pus deoparte, ca dar pentru fratele său, Esau: |
| 14 | două sute de capre și douăzeci de țapi, două sute de oi și douăzeci de berbeci, |
| 15 | treizeci de cămile alăptătoare cu mânjii lor, patruzeci de vaci și zece tauri, douăzeci de măgărițe și zece măgăruși. |
| 16 | Le-a dat robilor săi, turmă cu turmă, deosebit, și a poruncit robilor săi: „Treceți înaintea mea și lăsați o depărtare între fiecare turmă.” |
| 17 | A dat celui dintâi porunca următoare: „Când te va întâlni fratele meu, Esau, și te va întreba: „Al cui ești? Unde te duci? Și a cui este turma aceasta dinaintea ta?” |
| 18 | Să răspunzi: „A robului tău Iacov; ea este un dar trimis domnului meu Esau; și el însuși vine în urma noastră.” |
| 19 | A dat aceeași poruncă celui de al doilea, celui de al treilea și tuturor celor ce mânau turmele: „Așa să vorbiți domnului meu Esau când îl veți întâlni. |
| 20 | Să spuneți: „Iată, robul tău Iacov vine și el după noi.” Căci își zicea el: „Îl voi potoli cu darul acesta, care merge înaintea mea; în urmă îl voi vedea față în față și poate că mă va primi cu bunăvoință.” |
| 21 | Astfel darul a trecut înainte, iar el a rămas în tabără în noaptea aceea. |
| 22 | Tot în noaptea aceea s-a sculat, a luat pe cele două neveste ale lui, pe cele două roabe și pe cei unsprezece copii ai lui și a trecut vadul Iabocului. |
| 23 | I-a luat, i-a trecut pârâul și a trecut tot ce avea. |
| 24 | Iacov însă a rămas singur. Atunci un om s-a luptat cu el până în revărsatul zorilor. |
| 25 | Văzând că nu-l poate birui, omul acesta l-a lovit la încheietura coapsei, așa că i s-a scrântit încheietura coapsei lui Iacov pe când se lupta cu el. |
| 26 | Omul acela a zis: „Lasă-Mă să plec, căci se revarsă zorile.” Dar Iacov a răspuns: „Nu Te voi lasă să pleci până nu mă vei binecuvânta.” |
| 27 | Omul acela i-a zis: „Cum îți este numele?” „Iacov”, a răspuns el. |
| 28 | Apoi a zis: „Numele tău nu va mai fi Iacov, ci te vei chema Israel; căci ai luptat cu Dumnezeu și cu oameni și ai fost biruitor.” |
| 29 | Iacov L-a întrebat: „Spune-mi, Te rog, numele Tău.” El a răspuns: „Pentru ce Îmi ceri numele?” Și l-a binecuvântat acolo. |
| 30 | Iacov a pus locului aceluia numele Peniel; „căci”, a zis el, „am văzut pe Dumnezeu față în față și totuși am scăpat cu viață.” |
| 31 | Răsărea soarele când a trecut pe lângă Peniel. Însă Iacov șchiopăta din coapsă. |
| 32 | Iată de ce, până în ziua de azi, israeliții nu mănâncă vâna de la încheietura coapsei; căci Dumnezeu a lovit pe Iacov la încheietura coapsei în vână. |
