| 1 | Prorocul Elisei a chemat pe unul din fiii prorocilor și i-a zis: „Încinge-ți mijlocul, ia cu tine sticluța aceasta cu untdelemn și du-te la Ramot în Galaad. |
| 2 | Când vei ajunge acolo, să cauți să vezi pe Iehu, fiul lui Iosafat, fiul lui Nimși. Să te duci să-l ridici din mijlocul fraților săi și să-l aduci într-o odaie deoparte. |
| 3 | Să iei sticluța cu untdelemn, să-l torni pe capul lui și să zici: „Așa zice Domnul: „Te ung împărat al lui Israel!” Apoi să deschizi ușa și să fugi fără să te oprești.” |
| 4 | Tânărul, slujitorul prorocului, a plecat în Ramot din Galaad. |
| 5 | Când a ajuns, căpeteniile oștirii ședeau jos. El a zis: „Căpetenie, am să-ți spun o vorbă.” Și Iehu a zis: „Căruia dintre noi toți?” El a răspuns: „Ție, căpetenie.” |
| 6 | Iehu s-a sculat și a intrat în casă, și tânărul i-a turnat untdelemnul pe cap, zicându-i: „Așa zice Domnul, Dumnezeul lui Israel: „Te ung împărat al lui Israel, al poporului Domnului. |
| 7 | Să nimicești casa stăpânului tău Ahab, și voi răzbuna asupra Izabelei sângele robilor Mei, prorocii, și sângele tuturor slujitorilor Domnului. |
| 8 | Toată casa lui Ahab va pieri; voi nimici pe oricine ține de Ahab, fie rob, fie slobod în Israel, |
| 9 | și voi face casa lui Ahab asemenea casei lui Ieroboam, fiul lui Nebat, și casei lui Baeșa, fiul lui Ahia. |
| 10 | Câinii vor mânca pe Izabela în ogorul din Izreel și nu va fi cine s-o îngroape.” Apoi tânărul a deschis ușa și a fugit. |
| 11 | Când a ieșit Iehu la slujitorii stăpânului său, ei i-au zis: „Toate bune? Pentru ce a venit nebunul acesta la tine?” Iehu le-a răspuns: „Voi cunoașteți bine pe omul acesta și ce poate spune.” |
| 12 | Dar ei au zis: „Minciună! Spune-ne, dar!” Și el a zis: „Mi-a vorbit așa și așa, zicând: „Așa zice Domnul: „Te ung împărat al lui Israel.” |
| 13 | Îndată și-au luat fiecare hainele și le-au pus sub Iehu pe treptele goale. Apoi au sunat din trâmbiță și au zis: „Iehu este împărat!” |
| 14 | Astfel a uneltit Iehu, fiul lui Iosafat, fiul lui Nimși, împotriva lui Ioram. – Și Ioram și tot Israelul apărau Ramotul din Galaad împotriva lui Hazael, împăratul Siriei. |
| 15 | Dar împăratul Ioram se întorsese să se vindece la Izreel de rănile pe care i le făcuseră sirienii, când se bătea împotriva lui Hazael, împăratul Siriei. – Iehu a zis: „Dacă voiți, să nu lăsați pe nimeni să scape din cetate, ca să se ducă să dea de veste la Izreel.” |
| 16 | Și Iehu s-a suit în carul lui și a plecat la Izreel; căci Ioram era bolnav în pat acolo, și Ahazia, împăratul lui Iuda, se coborâse să-l vadă. |
| 17 | Caraula pusă pe turnul lui Izreel a văzut ceata lui Iehu venind și a zis: „Văd o ceată de oameni.” Ioram a zis: „Ia un călăreț și trimite-l înaintea lor să întrebe dacă este pace.” |
| 18 | Călărețul s-a dus înaintea lui Iehu și a zis: „Așa zice împăratul: „Veniți cu pace?” Și Iehu a răspuns: „Ce-ți pasă de pace? Treci înapoia mea.” Caraula a dat de știre și a zis: „Solul s-a dus până la ei și nu se mai întoarce.” |
| 19 | Ioram a trimis un al doilea călăreț, care a ajuns la ei și a zis: „Așa zice împăratul: „Veniți cu pace?” Și Iehu a răspuns: „Ce-ți pasă de pace? Treci înapoia mea.” |
| 20 | Caraula a dat de știre și a zis: „S-a dus până la ei și nu se întoarce. Și alaiul este ca al lui Iehu, fiul lui Nimși, căci mână ca un nebun.” |
| 21 | Atunci Ioram a zis: „Înhamă!” Și au pus caii la car. Ioram, împăratul lui Israel, și Ahazia, împăratul lui Iuda, au ieșit fiecare, în carul lui, înaintea lui Iehu; și l-au întâlnit în ogorul lui Nabot din Izreel. |
| 22 | Cum a văzut Ioram pe Iehu, a zis: „Pace, Iehu?” Iehu a răspuns: „Ce, pace! Câtă vreme dăinuiesc curviile mamei tale, Izabela, și mulțimea vrăjitoriilor ei!” |
| 23 | Ioram a sucit frânele și a fugit, zicând lui Ahazia: „Vânzare, Ahazia!” |
| 24 | Dar Iehu a pus mâna pe arc și a lovit pe Ioram între umeri. Săgeata a ieșit prin inimă, și Ioram a căzut în car. |
| 25 | Iehu a zis căpeteniei sale Bidcar: „Ia-l și aruncă-l în ogorul lui Nabot din Izreel; căci adu-ți aminte că atunci când stăteam împreună, eu și tu, călare pe cai înapoia tatălui său, Ahab, Domnul a rostit împotriva lui hotărârea aceasta: |
| 26 | „Am văzut ieri sângele lui Nabot și sângele fiilor lui”, zice Domnul, „și-ți voi face la fel chiar în ogorul acesta”, zice Domnul! Ia-l, dar, și aruncă-l în ogor, după cuvântul Domnului.” |
| 27 | Ahazia, împăratul lui Iuda, când a văzut lucrul acesta, a fugit pe drumul care duce la casa din grădină. Iehu l-a urmărit și a zis: „Lovește-l și pe el în car!” Și l-au lovit la suișul Gur, lângă Ibleam. El a fugit la Meghido și a murit acolo. |
| 28 | Slujitorii lui l-au dus într-un car la Ierusalim și l-au îngropat în mormântul lui, cu părinții lui, în cetatea lui David. |
| 29 | Ahazia se făcuse împărat al lui Iuda în anul al unsprezecelea al lui Ioram, fiul lui Ahab. |
| 30 | Iehu a intrat în Izreel. Izabela, auzind lucrul acesta, și-a uns sprâncenele, și-a împodobit capul și se uita pe fereastră. |
| 31 | Pe când intra Iehu pe poartă, ea a zis: „Pace, noule Zimri, ucigașul stăpânului său?” |
| 32 | El a ridicat fața spre fereastră și a zis: „Cine este pentru mine? Cine?” Și doi sau trei dregători s-au uitat la el, apropiindu-se de fereastră. |
| 33 | El a zis: „Aruncați-o jos!” Ei au aruncat-o jos, și i-a țâșnit sângele pe zid și pe cai. Iehu a călcat-o în picioare. |
| 34 | Apoi a intrat, a mâncat și a băut, și a zis: „Duceți-vă de vedeți pe blestemata aceea și îngropați-o, căci este fată de împărat.” |
| 35 | S-au dus s-o îngroape; dar n-au găsit din ea decât țeasta capului, picioarele și palmele mâinilor. |
| 36 | S-au întors și au spus lui Iehu, care a zis: „Așa spusese Domnul prin robul său Ilie, tișbitul: „Câinii vor mânca în ogorul din Izreel carnea Izabelei; |
| 37 | și hoitul Izabelei va fi ca gunoiul pe fața ogoarelor, în ogorul din Izreel, așa încât nu se va mai putea zice: „Aceasta este Izabela!” |
