| 1 | Omul născut din femeie are viața scurtă, dar plină de necazuri. |
| 2 | Se naște și e tăiat ca o floare; fuge și piere ca o umbră. |
| 3 | Și asupra lui ai Tu ochiul deschis! Și pe mine mă tragi la judecată cu Tine! |
| 4 | Cum ar putea să iasă dintr-o ființă necurată un om curat? Nu poate să iasă niciunul. |
| 5 | Dacă zilele lui sunt hotărâte, dacă i-ai numărat lunile, dacă i-ai însemnat hotarul pe care nu-l va putea trece, |
| 6 | întoarce-Ți măcar privirile de la el și dă-i răgaz, să aibă măcar bucuria pe care o are simbriașul la sfârșitul zilei. |
| 7 | Un copac, și tot are nădejde: căci când este tăiat odrăslește din nou și iar dă lăstari. |
| 8 | Când i-a îmbătrânit rădăcina în pământ, când îi piere trunchiul în țărână, |
| 9 | înverzește iarăși de mirosul apei și dă ramuri de parcă ar fi sădit din nou. |
| 10 | Dar omul când moare, rămâne întins; omul, când își dă sufletul, unde mai este? |
| 11 | Cum pier apele din lacuri și cum seacă și se usucă râurile, |
| 12 | așa se culcă și omul și nu se mai scoală; cât vor fi cerurile, nu se mai deșteaptă și nu se mai scoală din somnul lui. |
| 13 | Ah! de m-ai ascunde în Locuința morților, de m-ai acoperi până-Ți va trece mânia și de mi-ai rândui o vreme când Îți vei aduce iarăși aminte de mine! |
| 14 | Dacă omul odată mort ar putea să mai învie, aș mai trage nădejde în tot timpul suferințelor mele, până mi se va schimba starea în care mă găsesc. |
| 15 | Atunci m-ai chema, și Ți-aș răspunde, și Ți-ar fi dor de făptura mâinilor Tale. |
| 16 | Dar astăzi îmi numeri pașii, ai ochiul asupra păcatelor mele; |
| 17 | călcările mele de Lege sunt pecetluite într-un mănunchi, și născocești fărădelegi în sarcina mea. |
| 18 | Cum se prăbușește muntele și piere, cum piere stânca din locul ei, |
| 19 | cum este mâncată piatra de ape și cum este luat pământul de râu: așa nimicești Tu nădejdea omului. |
| 20 | Îl urmărești întruna, și se duce; îi schimonosești fața și apoi îi dai drumul. |
| 21 | De ajung fiii lui la cinste, el nu știe nimic; de sunt înjosiți, habar n-are. |
| 22 | Numai pentru el simte durere în trupul lui, numai pentru el simte întristare în sufletul lui.” |
