| 1 | Elihu a luat din nou cuvântul și a zis: |
| 2 | „Ascultați, înțelepților, cuvintele mele! Luați aminte la mine, pricepuților! |
| 3 | Căci urechea deosebește cuvintele, cum gustă cerul gurii bucatele. |
| 4 | Să alegem ce este drept, să vedem între noi ce este bun. |
| 5 | Iov a zis: „Sunt nevinovat și Dumnezeu nu vrea să-mi dea dreptate; |
| 6 | am dreptate și trec drept mincinos; rana mea este jalnică, și sunt fără păcat.” |
| 7 | Este vreun om ca Iov, care să bea batjocura ca apa, |
| 8 | care să umble în tovărășia celor ce fac rău, care să meargă mână în mână cu cei nelegiuiți? |
| 9 | Căci el a zis: „Nu-i folosește nimic omului să-și pună plăcerea în Dumnezeu.” |
| 10 | Ascultați-mă dar, oameni pricepuți! Departe de Dumnezeu nedreptatea, departe de Cel Atotputernic fărădelegea! |
| 11 | El dă omului după faptele lui, răsplătește fiecăruia după căile lui. |
| 12 | Nu, negreșit, Dumnezeu nu săvârșește fărădelegea; Cel Atotputernic nu calcă dreptatea. |
| 13 | Cine L-a însărcinat să cârmuiască pământul? Cine I-a dat lumea în grija Lui? |
| 14 | Dacă nu S-ar gândi decât la El, dacă Și-ar lua înapoi duhul și suflarea, |
| 15 | tot ce este carne ar pieri deodată, și omul s-ar întoarce în țărână. |
| 16 | Dacă ai pricepere, ascultă lucrul acesta, ia aminte la glasul cuvintelor mele! |
| 17 | Oare ar putea să domnească un vrăjmaș al dreptății? Și vei osândi tu pe Cel drept, pe Cel puternic, |
| 18 | care strigă către împărați: „Netrebnicilor!” Și către domnitori: „Nelegiuiților!” |
| 19 | Care nu caută la fața celor mari și nu face deosebire între bogat și sărac, pentru că toți sunt lucrarea mâinilor Lui? |
| 20 | Într-o clipă, ei își pierd viața. La miezul nopții, un popor se clatină și piere. Cel puternic piere, fără amestecul mâinii vreunui om. |
| 21 | Căci Dumnezeu vede purtarea tuturor, privește pașii fiecăruia. |
| 22 | Nu este nici întuneric, nici umbră a morții, unde să se poată ascunde cei ce fac fărădelegea. |
| 23 | Dumnezeu n-are nevoie să privească multă vreme, ca să tragă pe un om la judecată înaintea Lui. |
| 24 | El zdrobește pe cei mari fără cercetare și pune pe alții în locul lor. |
| 25 | Căci El cunoaște faptele lor: noaptea îi răstoarnă, sunt zdrobiți. |
| 26 | Îi lovește ca pe niște nelegiuiți, în fața tuturor. |
| 27 | Abătându-se de la El și părăsind toate căile Lui, |
| 28 | ei au făcut să se înalțe la Dumnezeu strigătul săracului. I-au îndreptat luarea aminte la strigătul celui nenorocit. |
| 29 | Dacă dă El pace, cine poate s-o tulbure? Dacă Își ascunde El Fața, cine poate să-L vadă? La fel Se poartă fie cu un popor, fie cu un om, |
| 30 | pentru ca nelegiuitul să nu mai stăpânească și să nu mai fie o cursă pentru popor. |
| 31 | Căci a zis el vreodată lui Dumnezeu: „Am fost pedepsit, nu voi mai păcătui; |
| 32 | arată-mi ce nu văd; dacă am făcut nedreptăți, nu voi mai face”? |
| 33 | Oare după părerea ta va face Dumnezeu dreptate? Tu lepezi, tu alegi, și nu eu. Spune dar ce știi! |
| 34 | Oamenii cu pricepere vor fi de părerea mea, înțeleptul care m-ascultă va gândi ca mine: |
| 35 | „Iov vorbește fără pricepere, și cuvântările lui sunt lipsite de judecată. |
| 36 | Să fie încercat dar mai departe, fiindcă răspunde ca cei răi! |
| 37 | Căci adaugă la greșelile lui păcate noi; bate din palme în mijlocul nostru, își înmulțește cuvintele împotriva lui Dumnezeu.” |
