| 1 | La auzul acestor lucruri îmi tremură inima de tot și sare din locul ei. |
| 2 | Ascultați, ascultați trăsnetul tunetului Său, bubuitul care iese din gura Lui! |
| 3 | Îl rostogolește pe toată întinderea cerurilor, și fulgerul Lui luminează până la marginile pământului. |
| 4 | Apoi se aude un bubuit, tună cu glasul Lui măreț; și nu mai oprește fulgerul, de îndată ce răsună glasul Lui. |
| 5 | Dumnezeu tună cu glasul Lui în chip minunat; face lucruri mari pe care noi nu le înțelegem. |
| 6 | El zice zăpezii: „Cazi pe pământ!” Zice același lucru ploii, chiar și celor mai puternice ploi. |
| 7 | Pecetluiește mâna tuturor oamenilor, pentru ca toți să se recunoască de făpturi ale Lui. |
| 8 | Fiara sălbatică se trage într-o peșteră și se culcă în vizuina ei. |
| 9 | Vijelia vine de la miazăzi, și frigul din vânturile de la miazănoapte. |
| 10 | Dumnezeu, prin suflarea Lui, face gheața și micșorează locul apelor mari. |
| 11 | Încarcă norii cu aburi și-i risipește scânteietori; |
| 12 | mișcarea lor se îndreaptă după planurile Lui, pentru împlinirea a tot ce le poruncește El pe fața pământului locuit. |
| 13 | Îi face să pară ca o nuia cu care lovește pământul, sau ca un semn al dragostei Lui. |
| 14 | Iov, ia aminte la aceste lucruri! Privește liniștit minunile lui Dumnezeu! |
| 15 | Știi cum cârmuiește Dumnezeu norii și cum face să strălucească din ei fulgerul Său? |
| 16 | Înțelegi tu plutirea norilor, minunile Aceluia a cărui știință este desăvârșită? |
| 17 | Știi pentru ce ți se încălzesc veșmintele, când se odihnește pământul de vântul de miazăzi? |
| 18 | Poți tu să întinzi cerurile ca El, tari ca o oglindă turnată? |
| 19 | Arată-ne ce trebuie să-I spunem. Căci suntem prea neștiutori ca să-I putem vorbi. |
| 20 | Cine-I va da de veste că Îi voi vorbi? Dar care este omul care-și dorește pierderea? |
| 21 | Acum, firește, nu putem vedea lumina soarelui care strălucește în dosul norilor, dar va trece un vânt și-l va curăța; |
| 22 | de la miazănoapte ne vine aurora și ce înfricoșată este măreția care înconjoară pe Dumnezeu! |
| 23 | Pe Cel Atotputernic nu-L putem ajunge, căci este mare în tărie, dar dreptul și dreptatea deplină El nu le frânge. |
| 24 | De aceea oamenii trebuie să se teamă de El; El nu-Și îndreaptă privirile spre cei ce se cred înțelepți.” |
