| 1 | Bildad din Șuah a luat cuvântul și a zis: |
| 2 | „Până când vrei să vorbești astfel și până când vor fi cuvintele gurii tale ca un vânt puternic? |
| 3 | Oare va răsturna Dumnezeu dreptul? Sau va răsturna Cel Atotputernic dreptatea? |
| 4 | Dacă fiii tăi au păcătuit împotriva Lui, i-a dat pe mâna păcatului. |
| 5 | Dar tu, dacă alergi la Dumnezeu, dacă rogi pe Cel Atotputernic, |
| 6 | dacă ești curat și fără prihană, atunci negreșit, El va veghea asupra ta și va da înapoi fericirea locuinței tale nevinovate. |
| 7 | Vechea ta propășire va fi mică față de cea de mai târziu. |
| 8 | Întreabă pe cei din neamurile trecute și ia aminte la pățania părinților lor. – |
| 9 | Căci noi suntem de ieri și nu știm nimic, zilele noastre pe pământ nu sunt decât o umbră. – |
| 10 | Ei te vor învăța, îți vor vorbi și vor scoate din inima lor aceste cuvinte: |
| 11 | „Crește papura fără baltă? Crește trestia fără umezeală? |
| 12 | Fiind încă verde și fără să se taie, ea se usucă mai repede decât toate ierburile. |
| 13 | Așa se întâmplă tuturor celor ce uită pe Dumnezeu, și nădejdea celui nelegiuit va pieri. |
| 14 | Încrederea lui este zdrobită, și sprijinul lui este o pânză de păianjen. |
| 15 | Se bizuie pe casa lui, dar nu este tare; se prinde de ea, dar nu ține. |
| 16 | Cum dă soarele, înverzește, își întinde ramurile peste grădina sa, |
| 17 | își împletește rădăcinile printre pietre, pătrunde până în ziduri. |
| 18 | Dar dacă-l smulgi din locul în care stă, locul acesta se leapădă de el și zice: „Nu știu să te fi cunoscut vreodată!” |
| 19 | Iată, așa sunt desfătările pe care i le aduc căile vieții lui; apoi din același pământ răsar alții după el. |
| 20 | Nu, Dumnezeu nu leapădă pe omul fără prihană și nu ocrotește pe cei răi. |
| 21 | Ba încă, El îți umple gura cu strigăte de bucurie, și buzele cu cântări de veselie. |
| 22 | Vrăjmașii tăi vor fi acoperiți de rușine, iar cortul celor răi va pieri.” |