| 1 | (Către mai marele cântăreților. De cântat pe harpa cu opt corzi. Un psalm al lui David.) Vino în ajutor, Doamne, căci se duc oamenii evlavioși, pier credincioșii dintre fiii oamenilor. |
| 2 | Oamenii își spun minciuni unii altora, pe buze au lucruri lingușitoare, vorbesc cu inimă prefăcută. |
| 3 | Nimicească Domnul toate buzele lingușitoare, limba care vorbește cu trufie, |
| 4 | pe cei ce zic: „Suntem tari cu limba noastră, căci buzele noastre sunt cu noi: cine ar putea să fie stăpân peste noi?” |
| 5 | „Pentru că cei nenorociți sunt asupriți și pentru că săracii gem, acum”, zice Domnul, „Mă scol și aduc mântuire celor obijduiți.” |
| 6 | Cuvintele Domnului sunt cuvinte curate, un argint lămurit în cuptor de pământ și curățat de șapte ori. |
| 7 | Tu, Doamne, îi vei păzi și-i vei apăra de neamul acesta pe vecie. |
| 8 | Pretutindeni mișună cei răi, când domnește ticăloșia printre fiii oamenilor. |