| 1 | (Către mai marele cântăreților. Un psalm al fiilor lui Core. O cântare.) Dumnezeule, am auzit cu urechile noastre, și părinții noștri ne-au povestit lucrările pe care le-ai făcut pe vremea lor, în zilele de odinioară. |
| 2 | Cu mâna Ta ai izgonit neamuri, ca să-i sădești pe ei, ai lovit popoare, ca să-i întinzi pe ei. |
| 3 | Căci nu prin sabia lor au pus mâna pe țară, nu brațul lor i-a mântuit, ci dreapta Ta, brațul Tău, lumina feței Tale, pentru că îi iubeai. |
| 4 | Dumnezeule, Tu ești Împăratul meu: poruncește izbăvirea lui Iacov! |
| 5 | Cu Tine doborâm pe vrăjmașii noștri, cu Numele Tău zdrobim pe potrivnicii noștri. |
| 6 | Căci nu în arcul meu mă încred, nu sabia mea mă va scăpa; |
| 7 | ci Tu ne izbăvești de vrăjmașii noștri și dai de rușine pe cei ce ne urăsc. |
| 8 | Noi, în fiecare zi, ne lăudăm cu Dumnezeu și pururi slăvim Numele Tău. (Oprire) |
| 9 | Dar Tu ne lepezi, ne acoperi de rușine, nu mai ieși cu oștirile noastre; |
| 10 | ne faci să dăm dosul înaintea vrăjmașului, și cei ce ne urăsc ridică prăzi luate de la noi. |
| 11 | Ne dai ca pe niște oi de mâncat și ne risipești printre neamuri. |
| 12 | Vinzi pe poporul Tău pe nimic și nu-l socotești de mare preț. |
| 13 | Ne faci de ocara vecinilor noștri, de batjocura și de râsul celor ce ne înconjoară. |
| 14 | Ne faci de pomină printre neamuri și pricină de clătinare din cap printre popoare. |
| 15 | Ocara mea este totdeauna înaintea mea, și rușinea îmi acoperă fața, |
| 16 | la glasul celui ce mă batjocorește și mă ocărăște, la vederea vrăjmașului și răzbunătorului. |
| 17 | Toate acestea ni se întâmplă fără ca noi să Te fi uitat, fără să fi călcat legământul Tău: |
| 18 | da, inima nu ni s-a abătut, pașii nu ni s-au depărtat de pe cărarea Ta, |
| 19 | ca să ne zdrobești în locuința șacalilor și să ne acoperi cu umbra morții. |
| 20 | Dacă am fi uitat Numele Dumnezeului nostru și ne-am fi întins mâinile spre un dumnezeu străin, |
| 21 | n-ar ști Dumnezeu lucrul acesta, El, care cunoaște tainele inimii? |
| 22 | Dar din pricina Ta suntem înjunghiați în toate zilele, suntem priviți ca niște oi sortite pentru măcelărie. |
| 23 | Trezește-Te! Pentru ce dormi, Doamne? Trezește-Te! Nu ne lepăda pe vecie! |
| 24 | Pentru ce Îți ascunzi fața? Pentru ce uiți de nenorocirea și apăsarea noastră? |
| 25 | Căci sufletul ne este doborât în țărână de mâhnire, trupul nostru este lipit de pământ. |
| 26 | Scoală-Te, ca să ne ajuți! Izbăvește-ne, pentru bunătatea Ta! |
