| 1 | (Către mai marele cântăreților. Un psalm al fiilor lui Core. De cântat pe alamot. O cântare.) Dumnezeu este adăpostul și sprijinul nostru, un ajutor care nu lipsește niciodată în nevoi. |
| 2 | De aceea nu ne temem, chiar dacă s-ar zgudui pământul și s-ar clătina munții în inima mărilor. |
| 3 | Chiar dacă ar urla și ar spumega valurile mării și s-ar ridica până acolo de să se cutremure munții. – (Oprire) |
| 4 | Este un râu, ale cărui izvoare înveselesc cetatea lui Dumnezeu, sfântul locaș al locuințelor Celui Preaînalt. |
| 5 | Dumnezeu este în mijlocul ei: ea nu se clatină; Dumnezeu o ajută în revărsatul zorilor. |
| 6 | Neamurile se frământă, împărățiile se clatină, dar glasul Lui răsună, și pământul se topește de groază. |
| 7 | Domnul oștirilor este cu noi, Dumnezeul lui Iacov este un turn de scăpare pentru noi. – (Oprire) |
| 8 | Veniți și priviți lucrările Domnului, pustiirile pe care le-a făcut El pe pământ. |
| 9 | El a pus capăt războaielor până la marginea pământului; El a sfărâmat arcul și a rupt sulița, a ars cu foc carele de război. – |
| 10 | „Opriți-vă și să știți că Eu sunt Dumnezeu: Eu stăpânesc peste neamuri, Eu stăpânesc pe pământ.” – |
| 11 | Domnul oștirilor este cu noi. Dumnezeul lui Iacov este un turn de scăpare pentru noi. – (Oprire) |
