| 1 | (Către mai marele cântăreților. De cântat cu flautele. Un psalm al lui David.) Pleacă-Ți urechea la cuvintele mele, Doamne! Ascultă suspinele mele! |
| 2 | Ia aminte la strigătele mele, Împăratul meu și Dumnezeul meu, căci către Tine mă rog! |
| 3 | Doamne, auzi-mi glasul dimineața! Dimineața eu îmi îndrept rugăciunea spre Tine și aștept. |
| 4 | Căci Tu nu ești un Dumnezeu căruia să-I placă răul; cel rău nu poate locui lângă Tine. |
| 5 | Nebunii nu pot să stea în preajma ochilor Tăi; Tu urăști pe cei ce fac fărădelegea |
| 6 | și pierzi pe cei mincinoși; Domnul urăște pe oamenii care varsă sânge și înșală. |
| 7 | Dar eu, prin îndurarea Ta cea mare, pot să intru în Casa Ta și să mă închin cu frică în Templul Tău cel sfânt. |
| 8 | Doamne, călăuzește-mă pe calea plăcută Ție, din pricina vrăjmașilor mei! Netezește calea Ta sub pașii mei. |
| 9 | Căci nu este nimic adevărat în gura lor; inima le este plină de răutate, gâtlejul le este un mormânt deschis, și pe limbă au vorbe lingușitoare. |
| 10 | Lovește-i ca pe niște vinovați, Dumnezeule! Fă-i să cadă prin înseși sfaturile lor. Prăbușește-i în mijlocul păcatelor lor fără număr! Căci se răzvrătesc împotriva Ta. |
| 11 | Atunci toți cei ce se încred în Tine se vor bucura, se vor înveseli totdeauna, căci Tu îi vei ocroti. Tu vei fi bucuria celor ce iubesc Numele Tău. |
| 12 | Căci Tu binecuvântezi pe cel neprihănit, Doamne, și-l înconjori cu bunăvoința Ta, cum l-ai înconjura cu un scut. |
