| 1 | (Către mai marele cântăreților. Se cântă ca și „Mori pentru fiul”. Un psalm al lui David.) Voi lăuda pe Domnul din toată inima mea, voi istorisi toate minunile Lui. |
| 2 | Voi face din Tine bucuria și veselia mea, voi cânta Numele Tău, Dumnezeule preaînalt, |
| 3 | pentru că vrăjmașii mei dau înapoi, se clatină și pier dinaintea Ta. |
| 4 | Căci Tu îmi sprijini dreptatea și pricina mea și stai pe scaunul Tău de domnie ca un judecător drept. |
| 5 | Tu pedepsești neamurile, nimicești pe cel rău, le ștergi numele pentru totdeauna și pe vecie. |
| 6 | S-au dus vrăjmașii! N-au rămas din ei decât niște dărâmături veșnice! Niște cetăți dărâmate de Tine! Li s-a șters pomenirea! |
| 7 | Ei s-au dus, dar Domnul împărățește în veac și Și-a pregătit scaunul de domnie pentru judecată. |
| 8 | El judecă lumea cu dreptate, judecă popoarele cu nepărtinire. |
| 9 | Domnul este scăparea celui asuprit, scăpare la vreme de necaz. |
| 10 | Cei ce cunosc Numele Tău se încred în Tine, căci Tu nu părăsești pe cei ce Te caută, Doamne! |
| 11 | Cântați Domnului, care împărățește în Sion, vestiți printre popoare isprăvile Lui! |
| 12 | Căci El răzbună sângele vărsat și Își aduce aminte de cei nenorociți, nu uită strigătele lor. |
| 13 | Ai milă de mine, Doamne! Vezi ticăloșia în care mă aduc vrăjmașii mei și ridică-mă din porțile morții, |
| 14 | ca să vestesc toate laudele Tale în porțile fiicei Sionului și să mă bucur de mântuirea Ta. |
| 15 | Neamurile cad în groapa pe care au făcut-o și li se prinde piciorul în lațul pe care l-au ascuns. |
| 16 | Domnul Se arată, face dreptate și prinde pe cel rău în lucrul mâinilor lui. (Joc de instrumente. Oprire) |
| 17 | Cei răi se întorc la Locuința morților: toate neamurile care uită pe Dumnezeu. |
| 18 | Căci cel nenorocit nu este uitat pe vecie, nădejdea celor sărmani nu piere pe vecie. |
| 19 | Scoală-Te, Doamne, ca să nu biruie omul; neamurile să fie judecate înaintea Ta! |
| 20 | Aruncă groaza în ei, Doamne, ca să știe popoarele că nu sunt decât oameni! (Oprire) |
