| 1 | Domnul a zis lui Moise: „Iată că te fac Dumnezeu pentru faraon; și fratele tău, Aaron, va fi prorocul tău. |
| 2 | Tu vei spune tot ce-ți voi porunci Eu, iar fratele tău, Aaron, va vorbi lui faraon, ca să lase pe copiii lui Israel să plece din țara lui. |
| 3 | Eu voi împietri inima lui faraon, și Îmi voi înmulți semnele și minunile în țara Egiptului. |
| 4 | Totuși, faraon n-are să v-asculte. Apoi Îmi voi întinde mâna asupra Egiptului și voi scoate din țara Egiptului oștile Mele, pe poporul Meu, pe copiii lui Israel, prin mari judecăți. |
| 5 | Egiptenii vor cunoaște că Eu sunt Domnul, când Îmi voi întinde mâna asupra Egiptului și când voi scoate din mijlocul lor pe copiii lui Israel.” |
| 6 | Moise și Aaron au făcut ce le poruncise Domnul: așa au făcut. |
| 7 | Moise era în vârstă de optzeci de ani, iar Aaron de optzeci și trei de ani, când au vorbit lui faraon. |
| 8 | Domnul a zis lui Moise și lui Aaron: |
| 9 | „Dacă vă va vorbi faraon și vă va zice: „Faceți o minune!”, să zici lui Aaron: „Ia-ți toiagul și aruncă-l înaintea lui faraon. Și toiagul se va preface într-un șarpe.” |
| 10 | Moise și Aaron s-au dus la faraon și au făcut cum poruncise Domnul. Aaron și-a aruncat toiagul înaintea lui faraon și înaintea slujitorilor lui; și toiagul s-a prefăcut într-un șarpe. |
| 11 | Dar faraon a chemat pe niște înțelepți și pe niște vrăjitori, și vrăjitorii Egiptului au făcut și ei la fel prin vrăjitoriile lor. |
| 12 | Toți și-au aruncat toiegele, și s-au prefăcut în șerpi. Dar toiagul lui Aaron a înghițit toiegele lor. |
| 13 | Inima lui faraon s-a împietrit și n-a ascultat de Moise și de Aaron, după cum spusese Domnul. |
| 14 | Domnul a zis lui Moise: „Faraon are inima împietrită: nu vrea să lase poporul să plece. |
| 15 | Du-te la faraon dis-de-dimineață, când are să iasă să se ducă la apă, și să te înfățișezi înaintea lui pe malul râului. Să-ți iei în mână toiagul care a fost prefăcut în șarpe, |
| 16 | și să zici lui faraon: „Domnul Dumnezeul evreilor m-a trimis la tine să-ți spun: „Lasă pe poporul Meu să plece ca să-Mi slujească în pustiu. Dar iată că până acum n-ai ascultat. |
| 17 | Acum, așa vorbește Domnul: „Iată cum vei cunoaște că Eu sunt Domnul. Am să lovesc apele râului cu toiagul din mâna mea; și ele se vor preface în sânge. |
| 18 | Peștii din râu vor pieri, râul se va împuți, așa că le va fi greață egiptenilor să bea din apa râului.” |
| 19 | Domnul a zis lui Moise: „Spune lui Aaron: „Ia-ți toiagul și întinde-ți mâna peste apele egiptenilor, peste râurile lor, peste pâraiele lor, peste iazurile lor și peste toate bălțile lor. Ele se vor preface în sânge; și va fi sânge în toată țara Egiptului, atât în vasele de lemn, cât și în vasele de piatră.” |
| 20 | Moise și Aaron au făcut cum le poruncise Domnul. Aaron a ridicat toiagul și a lovit apele râului, sub ochii lui faraon și sub ochii slujitorilor lui; și toate apele râului s-au prefăcut în sânge. |
| 21 | Peștii din râu au pierit, râul s-a împuțit, așa că egiptenii nu mai puteau să bea apa râului, și a fost sânge în toată țara Egiptului. |
| 22 | Dar vrăjitorii Egiptului au făcut și ei la fel prin vrăjitoriile lor. Inima lui faraon s-a împietrit și n-a ascultat de Moise și de Aaron, după cum spusese Domnul. |
| 23 | Faraon s-a întors de la râu și s-a dus acasă; dar nu și-a pus la inimă aceste lucruri. |
| 24 | Toți egiptenii au săpat în împrejurimile râului ca să găsească apă de băut; căci nu puteau să bea din apa râului. |
| 25 | Au trecut șapte zile, după ce a lovit Domnul, râul. |