| 1 | Femeia înțeleaptă își zidește casa, iar femeia nebună o dărâmă cu înseși mâinile ei. – |
| 2 | Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strâmbe, Îl nesocotește. – |
| 3 | În gura nebunului este o nuia pentru mândria lui, dar pe înțelepți îi păzesc buzele lor. – |
| 4 | Unde nu sunt boi, ieslea rămâne goală, dar puterea boilor aduce belșug de roade. – |
| 5 | Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni. – |
| 6 | Batjocoritorul caută înțelepciunea și n-o găsește, dar pentru omul priceput știința este lucru ușor. – |
| 7 | Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi știința. – |
| 8 | Înțelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiți îi înșală pe ei înșiși. – |
| 9 | Cei nesocotiți glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoință. – |
| 10 | Inima își cunoaște necazurile și niciun străin nu se poate amesteca în bucuria ei. – |
| 11 | Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. – |
| 12 | Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. – |
| 13 | De multe ori chiar în mijlocul râsului inima poate fi mâhnită, și bucuria poate sfârși prin necaz. – |
| 14 | Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, și omul de bine se satură și el de ce este în el. – |
| 15 | Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. – |
| 16 | Înțeleptul se teme și se abate de la rău, dar nesocotitul este îngâmfat și fără frică. – |
| 17 | Cine este iute la mânie face prostii, și omul plin de răutate se face urât. – |
| 18 | Cei proști au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiți sunt încununați cu știință. – |
| 19 | Cei răi se pleacă înaintea celor buni, și cei nelegiuiți înaintea porților celui neprihănit. – |
| 20 | Săracul este urât chiar și de prietenul său, dar bogatul are foarte mulți prieteni. – |
| 21 | Cine disprețuiește pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociți. – |
| 22 | În adevăr, cei ce gândesc rău se rătăcesc, dar cei ce gândesc binele lucrează cu bunătate și credincioșie. |
| 23 | Oriunde se muncește este și câștig, dar oriunde numai se vorbește, este lipsă. – |
| 24 | Bogăția este o cunună pentru cei înțelepți, dar cei nesocotiți n-au altceva decât nebunie. – |
| 25 | Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înșelător spune minciuni. – |
| 26 | Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, și copiii lui au un loc de adăpost la El. – |
| 27 | Frica de Domnul este un izvor de viață, ea ne ferește de cursele morții. – |
| 28 | Mulțimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voievodului. – |
| 29 | Cine este încet la mânie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. – |
| 30 | O inimă liniștită este viața trupului, dar pizma este putrezirea oaselor. – |
| 31 | Cine asuprește pe sărac, batjocorește pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinstește pe Ziditorul său. – |
| 32 | Cel rău este doborât de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar și la moarte trage nădejde. – |
| 33 | Înțelepciunea se odihnește într-o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiți ea se dă de gol. – |
| 34 | Neprihănirea înalță pe un popor, dar păcatul este rușinea popoarelor. – |
| 35 | Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară îl atinge mânia lui. |
