| 1 | Nu te făli cu ziua de mâine, căci nu știi ce poate aduce o zi. – |
| 2 | Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale. |
| 3 | Piatra este grea și nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuiește nebunul este mai grea decât amândouă. – |
| 4 | Furia este fără milă și mânia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? – |
| 5 | Mai bine o mustrare pe față, decât o prietenie ascunsă. – |
| 6 | Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioșia lui, dar sărutările unui vrăjmaș sunt mincinoase. – |
| 7 | Sătulul calcă în picioare fagurele de miere, dar pentru cel flămând toate amărăciunile sunt dulci. – |
| 8 | Ca pasărea plecată din cuibul ei, așa este omul plecat din locul său. |
| 9 | Cum înveselește untdelemnul și tămâia inima, așa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. – |
| 10 | Nu părăsi pe prietenul tău și pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape decât un frate departe. – |
| 11 | Fiule, fii înțelept și înveselește-mi inima, și atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocorește. – |
| 12 | Omul chibzuit vede răul și se ascunde; dar proștii merg spre el și sunt pedepsiți. – |
| 13 | Ia-i haina, căci s-a pus chezaș pentru altul, ia-l zălog în locul unei străine. – |
| 14 | Binecuvântarea aproapelui cu glas tare dis-de-dimineață este privită ca un blestem. – |
| 15 | O streașină care picură necurmat într-o zi de ploaie, și o nevastă gâlcevitoare sunt totuna. |
| 16 | Cine o oprește, parcă oprește vântul și parcă ține untdelemnul în mâna dreaptă. – |
| 17 | După cum fierul ascute fierul, tot așa și omul ațâță mânia altui om. – |
| 18 | Cine îngrijește de un smochin va mânca din rodul lui, și cine-și păzește stăpânul va fi prețuit. – |
| 19 | Cum răspunde în apă fața la față, așa răspunde inima omului inimii omului. – |
| 20 | După cum Locuința morților și adâncul nu se pot sătura, tot așa nici ochii omului nu se pot sătura. – |
| 21 | Ce este tigaia pentru lămurirea argintului și cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. – |
| 22 | Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunțelor, nebunia tot n-ar ieși din el. – |
| 23 | Îngrijește bine de oile tale și ia seama la turmele tale. |
| 24 | Căci nicio bogăție nu ține veșnic și nici cununa nu rămâne pe vecie. – |
| 25 | După ce se ridică fânul, se arată verdeața nouă, și ierburile de pe munți sunt strânse. – |
| 26 | Mieii sunt pentru îmbrăcăminte, și țapii pentru plata ogorului; |
| 27 | laptele caprelor ți-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, și pentru întreținerea slujnicelor tale. |
