| 1 | Cuvintele împăratului Lemuel. Învățătura pe care i-o dădea mama sa. |
| 2 | Ce să-ți spun, fiule? Ce să-ți spun fiul trupului meu? Ce să-ți spun, fiule, rodul juruințelor mele? |
| 3 | Nu-ți da femeilor vlaga, și dezmierdările tale celor ce pierd pe împărați. |
| 4 | Nu se cade împăraților, Lemuele, nu se cade împăraților să bea vin, nici voievozilor să umble după băuturi tari; |
| 5 | ca nu cumva, bând, să uite Legea și să calce drepturile tuturor celor nenorociți. |
| 6 | Dați băuturi tari celui ce piere, și vin, celui cu sufletul amărât; |
| 7 | ca să bea să-și uite sărăcia și să nu-și mai aducă aminte de necazurile lui. – |
| 8 | Deschide-ți gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiți! |
| 9 | Deschide-ți gura, judecă cu dreptate și apără pe cel nenorocit și pe cel lipsit. |
| 10 | Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preț decât mărgăritarele. |
| 11 | Inima bărbatului se încrede în ea, și nu duce lipsă de venituri. |
| 12 | Ea îi face bine, și nu rău, în toate zilele vieții sale. |
| 13 | Ea face rost de lână și de in și lucrează cu mâini harnice. |
| 14 | Ea este ca o corabie de negoț; de departe își aduce pâinea. |
| 15 | Ea se scoală când este încă noapte și dă hrană casei sale și împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale. |
| 16 | Se gândește la un ogor și-l cumpără; din rodul muncii ei sădește o vie. – |
| 17 | Ea își încinge mijlocul cu putere și își oțelește brațele. |
| 18 | Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea. |
| 19 | Ea pune mâna pe furcă, și degetele ei țin fusul. |
| 20 | Ea își întinde mâna către cel nenorocit, își întinde brațul către cel lipsit. |
| 21 | Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărămiziu. |
| 22 | Ea își face învelitori, are haine de in subțire și purpură. |
| 23 | Bărbatul ei este bine văzut la porți, când șade cu bătrânii țării. |
| 24 | Ea face cămăși și le vinde și dă cingători negustorului. |
| 25 | Ea este îmbrăcată cu tărie și slavă și râde de ziua de mâine. |
| 26 | Ea deschide gura cu înțelepciune, și învățături plăcute îi sunt pe limbă. |
| 27 | Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, și nu mănâncă pâinea lenevirii. |
| 28 | Fiii ei se scoală și o numesc fericită; bărbatul ei se scoală și-i aduce laude zicând: |
| 29 | „Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.” |
| 30 | Dezmierdările sunt înșelătoare, și frumusețea este deșartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată. |
| 31 | Răsplătiți-o cu rodul muncii ei, și faptele ei s-o laude la porțile cetății. |
