| 1 | Fiule, dacă te-ai pus chezaș pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul, |
| 2 | dacă ești legat prin făgăduința gurii tale, dacă ești prins de cuvintele gurii tale, |
| 3 | fă totuși lucrul acesta, fiule: dezleagă-te, căci ai căzut în mâna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu fața la pământ și stăruie de el. |
| 4 | Nu da somn ochilor tăi, nici ațipire pleoapelor tale! |
| 5 | Scapă din mâna lui cum scapă căprioara din mâna vânătorului și ca pasărea din mâna păsărarului… |
| 6 | Du-te la furnică, leneșule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei și înțelepțește-te! |
| 7 | Ea n-are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpân; |
| 8 | totuși își pregătește hrana vara și strânge de ale mâncării în timpul secerișului. |
| 9 | Până când vei sta culcat, leneșule? Când te vei scula din somnul tău? |
| 10 | Să mai dormi puțin, să mai ațipești puțin, să mai încrucișezi puțin mâinile ca să dormi!… |
| 11 | Și sărăcia vine peste tine ca un hoț, și lipsa, ca un om înarmat. |
| 12 | Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură, |
| 13 | clipește din ochi, dă din picior și face semne cu degetele. |
| 14 | Răutatea este în inima lui, urzește lucruri rele întruna și stârnește certuri. |
| 15 | De aceea nimicirea îi va veni pe neașteptate; va fi zdrobit deodată și fără leac. |
| 16 | Șase lucruri urăște Domnul și chiar șapte Îi sunt urâte: |
| 17 | ochii trufași, limba mincinoasă, mâinile care varsă sânge nevinovat, |
| 18 | inima care urzește planuri nelegiuite, picioarele care aleargă repede la rău, |
| 19 | martorul mincinos, care spune minciuni, și cel ce stârnește certuri între frați. |
| 20 | Fiule, păzește sfaturile tatălui tău și nu lepăda învățătura mamei tale: |
| 21 | leagă-le necurmat la inimă, atârnă-le de gât. |
| 22 | Ele te vor însoți în mersul tău, te vor păzi în pat și îți vor vorbi la deșteptare! |
| 23 | Căci sfatul este o candelă, învățătura este o lumină, iar îndemnul și mustrarea sunt calea vieții. |
| 24 | Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine. |
| 25 | N-o pofti în inima ta pentru frumusețea ei și nu te lăsa ademenit de pleoapele ei. |
| 26 | Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămâne decât cu o bucată de pâine, și femeia măritată întinde o cursă unui suflet scump. |
| 27 | Poate cineva să ia foc în sân, fără să i se aprindă hainele? |
| 28 | Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinși, fără să-i ardă picioarele? |
| 29 | Tot așa este și cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: oricine se atinge de ea nu va rămâne nepedepsit. |
| 30 | Hoțul nu este urgisit când fură ca să-și potolească foamea, căci îi este foame; |
| 31 | și dacă este prins, trebuie să dea înapoi înșeptit, să dea chiar tot ce are în casă. |
| 32 | Dar cel ce preacurvește cu o femeie este un om fără minte, singur își pierde viața cine face așa. |
| 33 | Nu va avea decât rană și rușine, și ocara nu i se va șterge. |
| 34 | Căci gelozia înfurie pe un bărbat, și n-are milă în ziua răzbunării; |
| 35 | nu se uită la niciun preț de răscumpărare și nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar. |
