| 1 | Înțelepciunea și-a zidit casa, și-a tăiat cei șapte stâlpi. |
| 2 | Și-a înjunghiat vitele, și-a amestecat vinul, și-a pus masa. |
| 3 | Și-a trimis slujnicele și strigă, de pe vârful înălțimilor cetății: |
| 4 | „Cine este prost, să vină încoace!” Celor lipsiți de pricepere le zice: |
| 5 | „Veniți de mâncați din pâinea mea și beți din vinul pe care l-am amestecat! |
| 6 | Lăsați prostia și veți trăi, și umblați pe calea priceperii!” |
| 7 | Cel ce mustră pe un batjocoritor își trage dispreț și cel ce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară. |
| 8 | Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înțelept, și el te va iubi! |
| 9 | Dă înțeleptului, și se va face și mai înțelept; învață pe cel neprihănit, și va învăța și mai mult! |
| 10 | Începutul înțelepciunii este frica de Domnul; și știința sfinților este priceperea. |
| 11 | Prin mine ți se vor înmulți zilele și ți se vor mări anii vieții tale. |
| 12 | Dacă ești înțelept, pentru tine ești înțelept; dacă ești batjocoritor, tu singur vei suferi. |
| 13 | Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă și care nu știe nimic. |
| 14 | Ea șade totuși la ușa casei sale, pe un scaun, pe înălțimile cetății, |
| 15 | ca să strige la trecătorii care merg pe calea cea dreaptă: |
| 16 | „Cine este prost, să vină aici!” Iar celui fără minte îi zice: |
| 17 | „Apele furate sunt dulci, și pâinea luată pe ascuns este plăcută!” |
| 18 | El nu știe că acolo sunt morții și că oaspeții ei sunt în văile Locuinței morților. |
