| 1 | Ce frumoase îți sunt picioarele în încălțămintea ta, fată de domn! Marginile rotunde ale coapsei tale sunt ca niște lănțișoare de pus la gât, lucrate de mâinile unui meșter iscusit. |
| 2 | Pântecele tău este un pahar rotund de unde nu lipsește vinul mirositor; trupul tău este un snop de grâu încins cu crini. |
| 3 | Amândouă țâțele tale sunt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare. |
| 4 | Gâtul tău este ca un turn de fildeș; ochii tăi sunt ca iazurile Hesbonului de lângă poarta Bat-Rabim; nasul tău este ca turnul Libanului care privește spre Damasc. |
| 5 | Capul tău este cum e Carmelul, și părul capului tău este ca purpura împărătească: până și un împărat ar fi înlănțuit de pletele tale!… |
| 6 | Ce frumoasă și ce plăcută ești, tu, iubito, în mijlocul desfătărilor! |
| 7 | Statura ta este ca finicul, și țâțele tale ca niște struguri. |
| 8 | Îmi zic: „Mă voi sui în finic și-i voi apuca crăcile!” Atunci țâțele tale vor fi ca strugurii din vie, mirosul suflării tale ca al merelor. |
| 9 | Și gura ta toarnă un vin ales care curge lin ca răspuns la dezmierdările mele și alunecă pe buzele noastre când adormim! |
| 10 | Eu sunt a iubitului meu, și el dorește de mine. |
| 11 | Vino, iubitule, haidem să ieșim pe câmp, să rămânem noaptea în sate! |
| 12 | Dis-de-dimineață ne vom duce la vii să vedem dacă a înmugurit via, dacă s-a deschis floarea și dacă au înflorit rodiile. Acolo îți voi da dragostea mea. |
| 13 | Mandragorele își răspândesc mirosul, și deasupra ușii avem tot felul de roade bune, noi și vechi, pe care, pentru tine, iubitule, le-am păstrat. |
