| 1 | Căci Domnul va avea milă de Iacov, va alege iarăși pe Israel și-i va aduce iarăși la odihnă în țara lor; străinii se vor alipi de ei și se vor uni cu casa lui Iacov. |
| 2 | Popoarele îi vor lua și-i vor aduce înapoi la locuința lor, și casa lui Israel îi va stăpâni în țara Domnului ca robi și roabe. Vor ține astfel robi pe cei ce-i robiseră pe ei și vor stăpâni peste asupritorii lor. |
| 3 | Iar când îți va da Domnul odihnă după ostenelile și frământările tale, și după aspra robie care a fost pusă peste tine, |
| 4 | atunci vei cânta cântarea aceasta asupra împăratului Babilonului și vei zice: „Iată, asupritorul nu mai este, asuprirea a încetat, |
| 5 | Domnul a frânt toiagul celor răi, nuiaua stăpânitorilor. |
| 6 | Cel ce, în urgia lui, lovea popoarele cu lovituri fără răgaz, cel ce, în mânia lui, supunea neamurile este prigonit fără cruțare. |
| 7 | Tot pământul se bucură acum de odihnă și pace; izbucnesc oamenii în cântece de veselie. |
| 8 | Până și chiparoșii și cedrii din Liban se bucură de căderea ta și zic: „De când ai căzut tu, nu se mai suie nimeni să ne taie!” |
| 9 | Locuința morților se mișcă până în adâncimile ei, ca să te primească la sosire; ea trezește înaintea ta umbrele, pe toți mai marii pământului, scoală de pe scaunele lor de domnie pe toți împărații neamurilor. |
| 10 | Toți iau cuvântul ca să-ți spună: „Și tu ai ajuns fără putere ca noi și tu ai ajuns ca noi! |
| 11 | Strălucirea ta s-a coborât și ea în Locuința morților, cu sunetul lăutelor tale; așternut de viermi vei avea, și viermii te vor acoperi.” |
| 12 | Cum ai căzut din cer, luceafăr strălucitor, fiu al zorilor! Cum ai fost doborât la pământ, tu, biruitorul neamurilor! |
| 13 | Tu ziceai în inima ta: „Mă voi sui în cer, îmi voi ridica scaunul de domnie mai presus de stelele lui Dumnezeu, voi ședea pe muntele adunării dumnezeilor, la capătul miazănoaptei, |
| 14 | mă voi sui pe vârful norilor, voi fi ca Cel Preaînalt.” |
| 15 | Dar ai fost aruncat în Locuința morților, în adâncimile mormântului! |
| 16 | Cei ce te văd se uită țintă mirați la tine, te privesc cu luare aminte și zic: „Acesta este omul care făcea să se cutremure pământul și zguduia împărățiile, |
| 17 | care prefăcea lumea în pustiu, nimicea cetățile și nu dădea drumul prinșilor săi de război?” |
| 18 | Toți împărații neamurilor, da, toți, se odihnesc cu cinste, fiecare în mormântul lui. |
| 19 | Dar tu ai fost aruncat departe de mormântul tău, ca o ramură disprețuită, ca o pradă luată de la niște oameni uciși cu lovituri de sabie și aruncată pe pietrele unei gropi, ca un hoit călcat în picioare. |
| 20 | Tu nu ești unit cu ei în mormânt, căci ți-ai nimicit țara și ți-ai prăpădit poporul. Nu se va mai vorbi niciodată de neamul celor răi. |
| 21 | Pregătiți măcelărirea fiilor, din pricina nelegiuirii părinților lor! Ca să nu se mai scoale să cucerească pământul și să umple lumea cu cetăți! |
| 22 | Eu Mă voi ridica împotriva lor! – zice Domnul oștirilor – și voi șterge numele și urma Babilonului, pe fiu și nepot – zice Domnul. |
| 23 | Voi face din el un culcuș de arici și o mlaștină și îl voi mătura cu mătura nimicirii – zice Domnul oștirilor.” |
| 24 | Domnul oștirilor a jurat și a zis: „Da, ce am hotărât se va întâmpla, ce am pus la cale se va împlini. |
| 25 | Voi zdrobi pe asirian în țara Mea, îl voi călca în picioare pe munții Mei; astfel jugul lui se va lua de pe ei, și povara lui va fi luată de pe umerii lor. |
| 26 | Iată hotărârea luată împotriva întregului pământ, iată mâna întinsă peste toate neamurile. |
| 27 | Domnul oștirilor a luat această hotărâre: cine I se va împotrivi? Mâna Lui este întinsă: cine o va abate?” |
| 28 | În anul morții împăratului Ahaz a fost rostită această prorocie: |
| 29 | „Nu te bucura, țara filistenilor, că s-a frânt toiagul care te lovea! Căci din rădăcina șarpelui va ieși un basilic, și rodul lui va fi un balaur zburător. |
| 30 | Atunci cei mai săraci vor putea paște, și cei nenorociți vor putea să locuiască liniștiți; dar îți voi lăsa neamul să piară de foame, și ce va mai rămâne din tine va fi omorât. |
| 31 | Gemi, poartă! Bocește-te, cetate! Cutremură-te, toată țara filistenilor! Căci un fum vine de la miazănoapte, și șirurile vrăjmașului sunt strânse.” |
| 32 | „Și ce va răspunde trimișilor poporului?” – „Că Domnul a întemeiat Sionul și că cei nenorociți din poporul Lui găsesc un loc de adăpost acolo.” – |
