| 1 | Prorocie asupra pustiului mării. Cum înaintează vijelia de la miazăzi, așa vine el din pustiu, din țara înfricoșată. |
| 2 | O vedenie grozavă mi s-a descoperit. Asupritorul asuprește, pustiitorul pustiește. – „Suie-te, Elamule! Împresoară, Medio! Căci fac să înceteze toate oftările lor – zice Domnul.” |
| 3 | De aceea mi s-a umplut inima de neliniște, m-apucă durerile, ca durerile unei femei când naște. Zvârcolirile nu mă lasă s-aud, tremurul mă împiedică să văd. |
| 4 | Îmi bate inima cu putere, m-apucă groaza; noaptea plăcerilor mele ajunge o noapte de spaimă. |
| 5 | Ei pun masa, straja veghează, și ei mănâncă, beau… Dar deodată se aude strigând: „În picioare, voievozi! Ungeți scutul!” |
| 6 | Căci așa mi-a vorbit Domnul: „Du-te și pune un străjer, ca să dea de veste despre ce va vedea.” – |
| 7 | El a văzut călărime, călăreți doi câte doi, călăreți pe măgari, călăreți pe cămile; și asculta cu luare aminte, cu cea mai mare băgare de seamă. |
| 8 | Apoi a strigat ca un leu: „Doamne, am stat mereu în turnul meu de pază și stăteam de strajă în toate nopțile. |
| 9 | Și iată că a venit călărime și călăreți, doi câte doi.” Apoi a luat iarăși cuvântul și a zis: „A căzut, a căzut Babilonul, și toate icoanele dumnezeilor lui sunt sfărâmate la pământ!” |
| 10 | O, poporul meu, care ai fost stropșit ca boabele de grâu din aria mea, ce am auzit de la Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, aceea vă vestesc. |
| 11 | Prorocie asupra Dumei. Mi se strigă din Seir: „Străjerule, cât mai este din noapte? Străjerule, mai este mult din noapte?” |
| 12 | Străjerul răspunde: „Vine dimineața, și este tot noapte. Dacă vreți să întrebați, întrebați; întoarceți-vă și veniți iarăși.” |
| 13 | Prorocie asupra Arabiei. Veți petrece noaptea în tufele Arabiei, cete de negustori din Dedan! |
| 14 | Duceți apă celor ce le este sete; locuitorii țării Tema, duceți pâine fugarilor! |
| 15 | Căci ei fug dinaintea săbiilor, dinaintea sabiei scoase din teacă, dinaintea arcului încordat și dinaintea unei lupte înverșunate. |
| 16 | Căci așa mi-a vorbit Domnul: „Încă un an, ca anii unui simbriaș, și s-a isprăvit cu toată slava Chedarului. |
| 17 | Nu va mai rămâne decât un mic număr din vitejii arcași, fii ai Chedarului, căci Domnul Dumnezeul lui Israel a spus-o.” |
