| 1 | Domnul a vorbit lui Moise și a zis: „Vorbește copiilor lui Israel și spune-le: |
| 2 | „Când se vor face juruințe Domnului, dacă e vorba de oameni, ei să fie ai Domnului, după prețuirea ta. |
| 3 | Iar prețuirea pe care o vei face unui bărbat de la douăzeci până la șaizeci de ani, să fie de cincizeci de sicli de argint, după siclul Sfântului Locaș; |
| 4 | dacă este femeie, prețuirea să fie de treizeci de sicli. |
| 5 | De la cinci până la douăzeci de ani, prețuirea să fie de douăzeci de sicli pentru un băiat, și de zece sicli pentru o fată. |
| 6 | De la o lună până la cinci ani, prețuirea să fie de cinci sicli de argint pentru un băiat, și de trei sicli de argint pentru o fată. |
| 7 | De la șaizeci de ani în sus, prețuirea să fie de cincisprezece sicli pentru un bărbat, și de zece sicli pentru o femeie. |
| 8 | Dacă cel ce a făcut juruința este prea sărac ca să plătească prețuirea aceasta făcută de tine, să-l aducă la preot să-l prețuiască; și preotul să facă o prețuire potrivit cu mijloacele omului aceluia. |
| 9 | Dacă este vorba de dobitoacele care pot fi aduse ca jertfă Domnului, orice dobitoc care se va da Domnului va fi ceva sfânt. |
| 10 | Să nu-l schimbe și să nu pună unul rău în locul unuia bun, nici unul bun în locul unuia rău; dacă s-ar întâmpla să se înlocuiască un dobitoc cu altul, și unul și celălalt va fi sfânt. |
| 11 | Dacă este vorba de dobitoacele necurate care nu pot fi aduse ca jertfă Domnului, să aducă dobitocul la preot, |
| 12 | care-i va face prețuirea, după cum va fi bun sau rău, și va rămâne la prețuirea preotului. |
| 13 | Dacă vrea să-l răscumpere, să mai adauge o cincime la prețuirea lui. |
| 14 | Dacă cineva își închină Domnului casa, hărăzind-o Domnului ca un dar sfânt, preotul să-i facă prețuirea, după cum va fi bună sau rea, și să rămână la prețuirea făcută de preot. |
| 15 | Dacă cel ce și-a închinat Domnului casa vrea s-o răscumpere, să adauge o cincime la prețul prețuirii ei, și va fi a lui. |
| 16 | Dacă cineva închină Domnului un ogor din moșia lui, prețuirea ta să fie după câtimea de sămânță pe care o dă, și anume cincizeci de sicli de argint pentru un omer de sămânță de orz. |
| 17 | Dacă își închină Domnului ogorul, cu începere chiar din anul de veselie, să rămână la prețuirea ta; |
| 18 | dar dacă își închină Domnului ogorul după anul de veselie, atunci preotul să-i socotească prețul după numărul anilor care mai rămân până la anul de veselie și să-l scadă din prețuirea ta. |
| 19 | Dacă cel ce și-a închinat Domnului ogorul vrea să-l răscumpere, atunci să mai adauge o cincime la argintul prețuit de tine, și ogorul să rămână al lui. |
| 20 | Dacă nu-și răscumpără ogorul și-l vinde altui om, nu va mai putea fi răscumpărat. |
| 21 | Și când va ieși cumpărătorul din el la anul de veselie, ogorul acela să fie închinat Domnului, ca ogor hărăzit Lui; să fie moșia preotului. |
| 22 | Dacă cineva închină Domnului un ogor cumpărat de el, care nu face parte din moșia lui, |
| 23 | preotul să-i socotească prețul după cât face prețuirea până la anul de veselie, și omul acela să plătească în aceeași zi prețul hotărât de tine, ca lucru închinat Domnului. |
| 24 | În anul de veselie, ogorul să se întoarcă la acela de la care fusese cumpărat și din moșia căruia făcea parte. |
| 25 | Toate prețuirile să se facă în siclii Sfântului Locaș: siclul are douăzeci de ghere. |
| 26 | Nimeni nu va putea să închine Domnului pe întâiul născut din vita lui, care chiar este al Domnului ca întâi născut: fie bou, fie miel, este al Domnului. |
| 27 | Dacă este vorba însă de un dobitoc necurat, să-l răscumpere cu prețul prețuit de tine, mai adăugând încă o cincime; dacă nu este răscumpărat, să fie vândut după prețuirea ta. |
| 28 | Tot ce va dărui un om Domnului prin făgăduință, din ce are, nu va putea nici să se vândă, nici să se răscumpere: fie om, fie dobitoc, fie un ogor din moșia lui; tot ce va fi dăruit Domnului prin făgăduință va fi un lucru preasfânt pentru Domnul. |
| 29 | Niciun om închinat Domnului prin făgăduință nu va putea fi răscumpărat, ci va fi omorât. |
| 30 | Orice zeciuială din pământ, fie din roadele pământului, fie din rodul pomilor, este a Domnului; este un lucru închinat Domnului. |
| 31 | Dacă vrea cineva să răscumpere ceva din zeciuiala lui, să mai adauge o cincime. |
| 32 | Orice zeciuială din cirezi și din turme, din tot ce trece sub toiag, să fie o zeciuială închinată Domnului. |
| 33 | Să nu se cerceteze dacă dobitocul este bun sau rău și să nu se schimbe; dacă se înlocuiește un dobitoc cu un altul, și unul și celălalt va fi sfânt, și nu vor putea fi răscumpărați.” |
| 34 | Acestea sunt poruncile pe care le-a dat lui Moise, Domnul, pentru copiii lui Israel, pe muntele Sinai. |
