| 1 | Împăratul Aradului, un canaanit, care locuia la miazăzi, a auzit că Israel vine pe drumul Atarim. El s-a luptat împotriva lui Israel și a luat mai mulți prinși de război. |
| 2 | Atunci Israel a făcut Domnului o juruință și a zis: „Dacă vei da pe poporul acesta în mâinile mele, îi voi nimici cu desăvârșire cetățile.” |
| 3 | Domnul a auzit glasul lui Israel și a dat pe canaaniți în mâinile lui. Israeliții i-au nimicit cu desăvârșire, pe ei și cetățile lor; și locul acela l-au numit Horma. |
| 4 | Au plecat de la muntele Hor pe drumul care duce spre Marea Roșie, ca să ocolească țara Edomului. Poporul și-a pierdut răbdarea pe drum |
| 5 | și a vorbit împotriva lui Dumnezeu și împotriva lui Moise: „Pentru ce ne-ați scos din Egipt ca să murim în pustiu? Căci nu este nici pâine, nici apă și ni s-a scârbit sufletul de această hrană proastă.” |
| 6 | Atunci Domnul a trimis împotriva poporului niște șerpi înfocați, care au mușcat poporul, așa încât au murit mulți oameni în Israel. |
| 7 | Poporul a venit la Moise și a zis: „Am păcătuit, căci am vorbit împotriva Domnului și împotriva ta. Roagă-te Domnului, ca să depărteze de la noi acești șerpi.” Moise s-a rugat pentru popor. |
| 8 | Domnul a zis lui Moise: „Fă-ți un șarpe înfocat și spânzură-l de o prăjină; oricine este mușcat și va privi spre el va trăi.” |
| 9 | Moise a făcut un șarpe de aramă și l-a pus într-o prăjină; și oricine era mușcat de un șarpe și privea spre șarpele de aramă, trăia. |
| 10 | Copiii lui Israel au plecat și au tăbărât la Obot. |
| 11 | Au plecat din Obot și au tăbărât la Iie-Abarim, în pustiul din fața Moabului, spre răsăritul soarelui. |
| 12 | De acolo au plecat și au tăbărât în valea Zered. |
| 13 | De acolo au plecat și au tăbărât dincolo de Arnon, care curge prin pustiu, ieșind din ținutul amoriților; căci Arnonul face hotarul Moabului, între Moab și amoriți. |
| 14 | De aceea se zice în cartea războaielor Domnului: „Vaheb în Sufa, șuvoaiele Arnonului, |
| 15 | și scurgerile șuvoaielor, care se întind înspre Ar și se ating cu hotarul lui Moab.” |
| 16 | De acolo s-au dus la Beer. La această fântână, Domnul a zis lui Moise: „Strânge poporul și le voi da apă.” |
| 17 | Atunci a cântat Israel cântarea aceasta: „Țâșnește, fântână! Cântați în cinstea ei! |
| 18 | Fântâna pe care au săpat-o căpeteniile, pe care au săpat-o mai marii poporului, cu toiagul de cârmuire, cu toiegele lor!” Din pustiul acesta s-au dus la Matana; |
| 19 | din Matana, la Nahaliel; din Nahaliel, la Bamot; |
| 20 | din Bamot, la valea din câmpia Moabului, în vârful muntelui Pisga, care caută spre pustiu. |
| 21 | Israel a trimis soli la Sihon, împăratul amoriților, ca să-i spună: |
| 22 | „Lasă-mă să trec prin țara ta; nu vom intra nici în ogoare, nici în vii și nu vom bea apă din fântâni; vom ține drumul împărătesc, până vom trece de ținutul tău.” |
| 23 | Sihon n-a îngăduit lui Israel să treacă prin ținutul lui. Sihon a strâns tot poporul și a ieșit înaintea lui Israel, în pustiu. A venit la Iahaț și s-a luptat împotriva lui Israel. |
| 24 | Israel l-a bătut cu ascuțișul sabiei și i-a cucerit țara de la Arnon până la Iaboc, până la hotarul copiilor lui Amon; căci hotarul copiilor lui Amon era întărit. |
| 25 | Israel a luat toate cetățile acelea și s-a așezat în toate cetățile amoriților, în Hesbon și în toate satele de prin împrejurimi. |
| 26 | Căci Hesbonul era cetatea lui Sihon, împăratul amoriților. El pornise cu război împotriva împăratului dinainte al Moabului și-i luase toată țara până la Arnon. |
| 27 | De aceea zic poeții: „Veniți la Hesbon! Să se zidească din nou și să se întărească cetatea lui Sihon. |
| 28 | Căci a ieșit un foc din Hesbon, o flacără din cetatea lui Sihon, și a mistuit pe Ar-Moab, pe locuitorii înălțimilor Arnonului. |
| 29 | Vai de tine, Moab! Ești pierdut, poporul lui Chemoș! El a făcut pe fiii lui fugari, și pe fetele lui le-a dat roabe Lui Sihon, împăratul amoriților. |
| 30 | Noi am aruncat cu săgețile asupra lor: din Hesbon până la Dibon totul este nimicit; am pustiit până la Nofah, care se întindea până la Medeba.” |
| 31 | Israel s-a așezat astfel în țara amoriților. |
| 32 | Moise a trimis să iscodească Iaezerul. Au luat satele care țineau de el și au izgonit pe amoriții care erau în ele. |
| 33 | Au schimbat apoi drumul și s-au suit pe drumul care duce la Basan. Og, împăratul Basanului, le-a ieșit înainte, cu tot poporul lui, ca să lupte împotriva lor la Edrei. |
| 34 | Domnul a zis lui Moise: „Nu te teme de el; căci îl dau în mâinile tale, pe el și tot poporul lui, și toată țara lui; să-i faci cum ai făcut lui Sihon, împăratul amoriților, care locuia la Hesbon.” |
| 35 | Și ei l-au bătut, pe el și pe fiii lui, și tot poporul lui, de n-au lăsat să scape niciunul măcar, și au pus mâna pe țara lui. |