| 1 | După ce a isprăvit de dat învățături la cei doisprezece ucenici ai Săi, Isus a plecat de acolo, ca să învețe pe oameni și să propovăduiască în cetățile lor. |
| 2 | Ioan a auzit din temniță despre lucrările lui Hristos |
| 3 | și a trimis să-L întrebe prin ucenicii săi: „Tu ești Acela care are să vină sau să așteptăm pe altul?” |
| 4 | Drept răspuns, Isus le-a zis: „Duceți-vă de spuneți lui Ioan ce auziți și ce vedeți: |
| 5 | orbii își capătă vederea, șchiopii umblă, leproșii sunt curățați, surzii aud, morții învie și săracilor li se propovăduiește Evanghelia. |
| 6 | Ferice de acela pentru care Eu nu voi fi un prilej de poticnire.” |
| 7 | Pe când se duceau ei, Isus a început să vorbească noroadelor despre Ioan: „Ce ați ieșit să vedeți în pustiu? O trestie clătinată de vânt? |
| 8 | Dacă nu, atunci ce ați ieșit să vedeți? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată că cei ce poartă haine moi sunt în casele împăraților. |
| 9 | Atunci ce ați ieșit să vedeți? Un proroc? Da, vă spun, și mai mult decât un proroc; |
| 10 | căci el este acela despre care s-a scris: „Iată, trimit înaintea feței Tale pe solul Meu care Îți va pregăti calea înaintea Ta.” |
| 11 | Adevărat vă spun că, dintre cei născuți din femei, nu s-a sculat niciunul mai mare decât Ioan Botezătorul. Totuși, cel mai mic în Împărăția cerurilor este mai mare decât el. |
| 12 | Din zilele lui Ioan Botezătorul până acum, Împărăția cerurilor se ia cu năvală, și cei ce dau năvală pun mâna pe ea. |
| 13 | Căci până la Ioan au prorocit toți Prorocii și Legea. |
| 14 | Și, dacă vreți să înțelegeți, el este Ilie care trebuia să vină. |
| 15 | Cine are urechi de auzit să audă. |
| 16 | Cu cine voi asemăna neamul acesta de oameni? Seamănă cu niște copilași care șed în piețe și strigă la tovarășii lor: |
| 17 | „V-am cântat din fluier, și n-ați jucat; v-am cântat de jale, și nu v-ați tânguit.” |
| 18 | Căci a venit Ioan, nici mâncând, nici bând, și ei zic: „Are drac!” |
| 19 | A venit Fiul omului mâncând și bând, și ei zic: „Iată un om mâncăcios și băutor de vin, un prieten al vameșilor și al păcătoșilor!” Totuși, Înțelepciunea a fost îndreptățită din lucrările ei.” |
| 20 | Atunci Isus a început să mustre cetățile în care fuseseră făcute cele mai multe din minunile Lui, pentru că nu se pocăiseră. |
| 21 | „Vai de tine, Horazine!”, a zis El. „Vai de tine, Betsaido! Căci, dacă ar fi fost făcute în Tir și Sidon minunile care au fost făcute în voi, de mult s-ar fi pocăit cu sac și cenușă. |
| 22 | De aceea, vă spun că, în ziua judecății, va fi mai ușor pentru Tir și Sidon decât pentru voi. |
| 23 | Și tu, Capernaume, vei fi înălțat oare până la cer? Vei fi coborât până la Locuința morților; căci, dacă ar fi fost făcute în Sodoma minunile care au fost făcute în tine, ea ar fi rămas în picioare până în ziua de astăzi. |
| 24 | De aceea, vă spun că, în ziua judecății, va fi mai ușor pentru ținutul Sodomei decât pentru tine.” |
| 25 | În vremea aceea, Isus a luat cuvântul și a zis: „Te laud, Tată, Doamne al cerului și al pământului, pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înțelepți și pricepuți, și le-ai descoperit pruncilor. |
| 26 | Da, Tată, Te laud, pentru că așa ai găsit Tu cu cale!” |
| 27 | „Toate lucrurile Mi-au fost date în mâini de Tatăl Meu; și nimeni nu cunoaște deplin pe Fiul, afară de Tatăl; tot astfel nimeni nu cunoaște deplin pe Tatăl, afară de Fiul și acela căruia vrea Fiul să i-L descopere. |
| 28 | Veniți la Mine, toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă. |
| 29 | Luați jugul Meu asupra voastră și învățați de la Mine, căci Eu sunt blând și smerit cu inima; și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre. |
| 30 | Căci jugul Meu este bun, și sarcina Mea este ușoară.” |
