| 1 | Fiindcă Împărăția cerurilor se aseamănă cu un gospodar care a ieșit dis-de-dimineață să-și tocmească lucrători la vie. |
| 2 | S-a învoit cu lucrătorii cu câte un leu pe zi și i-a trimis la vie. |
| 3 | A ieșit pe la ceasul al treilea și a văzut pe alții stând în piață fără lucru. |
| 4 | „Duceți-vă și voi în via mea”, le-a zis el, „și vă voi da ce va fi cu dreptul.” Și s-au dus. |
| 5 | A ieșit iarăși pe la ceasul al șaselea și al nouălea și a făcut la fel. |
| 6 | Când a ieșit pe la ceasul al unsprezecelea, a găsit pe alții stând în piață și le-a zis: „De ce stați aici toată ziua fără lucru?” |
| 7 | Ei i-au răspuns: „Pentru că nu ne-a tocmit nimeni.” „Duceți-vă și voi în via mea”, le-a zis el, „și veți primi ce va fi cu dreptul.” |
| 8 | Seara, stăpânul viei a zis ispravnicului său: „Cheamă pe lucrători și dă-le plata, începând de la cei de pe urmă, până la cei dintâi.” |
| 9 | Cei din ceasul al unsprezecelea au venit și au luat fiecare câte un leu. |
| 10 | Când au venit cei dintâi, socoteau că vor primi mai mult; dar au primit și ei tot câte un leu de fiecare. |
| 11 | După ce au primit banii, cârteau împotriva gospodarului |
| 12 | și ziceau: „Aceștia de pe urmă n-au lucrat decât un ceas, și la plată i-ai făcut deopotrivă cu noi, care am suferit greul și zăduful zilei.” |
| 13 | Drept răspuns, el a zis unuia dintre ei: „Prietene, ție nu-ți fac nicio nedreptate; nu te-ai tocmit cu mine cu un leu? |
| 14 | Ia-ți ce ți se cuvine și pleacă. Eu vreau să plătesc și acestuia din urmă ca și ție. |
| 15 | Nu pot să fac ce vreau cu ce-i al meu? Ori este ochiul tău rău, fiindcă eu sunt bun?” |
| 16 | Tot așa, cei din urmă vor fi cei dintâi, și cei dintâi vor fi cei din urmă; pentru că mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși.” |
| 17 | Pe când Se suia Isus la Ierusalim, pe drum, a luat deoparte pe cei doisprezece ucenici și le-a zis: |
| 18 | „Iată că ne suim la Ierusalim, și Fiul omului va fi dat în mâinile preoților celor mai de seamă și cărturarilor. Ei Îl vor osândi la moarte |
| 19 | și-L vor da în mâinile Neamurilor, ca să-L batjocorească, să-L bată și să-L răstignească; dar a treia zi va învia.” |
| 20 | Atunci mama fiilor lui Zebedei s-a apropiat de Isus împreună cu fiii ei și I s-a închinat, vrând să-I facă o cerere. |
| 21 | El a întrebat-o: „Ce vrei?” „Poruncește”, I-a zis ea, „ca, în Împărăția Ta, acești doi fii ai mei să șadă unul la dreapta și altul la stânga Ta.” |
| 22 | Drept răspuns Isus a zis: „Nu știți ce cereți. Puteți voi să beți paharul pe care am să-l beau Eu și să fiți botezați cu botezul cu care am să fiu botezat Eu?” „Putem”, I-au zis ei. |
| 23 | Și El le-a răspuns: „Este adevărat că veți bea paharul Meu și veți fi botezați cu botezul cu care am să fiu botezat Eu; dar a ședea la dreapta și la stânga Mea nu atârnă de Mine s-o dau, ci este păstrată pentru aceia pentru care a fost pregătită de Tatăl Meu.” |
| 24 | Cei zece, când au auzit, s-au mâniat pe cei doi frați. |
| 25 | Isus i-a chemat și le-a zis: „Știți că domnitorii Neamurilor domnesc peste ele, și mai marii lor le poruncesc cu stăpânire. |
| 26 | Între voi să nu fie așa. Ci oricare va vrea să fie mare între voi să fie slujitorul vostru; |
| 27 | și oricare va vrea să fie cel dintâi între voi să vă fie rob. |
| 28 | Pentru că nici Fiul omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească și să-Și dea viața ca răscumpărare pentru mulți.” |
| 29 | Când au ieșit din Ierihon, o mare gloată a mers după Isus. |
| 30 | Și doi orbi ședeau lângă drum. Ei au auzit că trece Isus și au început să strige: „Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!” |
| 31 | Gloata îi certa să tacă. Dar ei mai tare strigau: „Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!” |
| 32 | Isus S-a oprit, i-a chemat și le-a zis: „Ce vreți să vă fac?” |
| 33 | „Doamne”, I-au zis ei, „să ni se deschidă ochii!” |
| 34 | Lui Isus I s-a făcut milă de ei, S-a atins de ochii lor, și îndată orbii și-au căpătat vederea, și au mers după El. |
