| 1 | Atunci Împărăția cerurilor se va asemăna cu zece fecioare care și-au luat candelele și au ieșit în întâmpinarea mirelui. |
| 2 | Cinci din ele erau nechibzuite, și cinci înțelepte. |
| 3 | Cele nechibzuite, când și-au luat candelele, n-au luat cu ele untdelemn; |
| 4 | dar cele înțelepte, împreună cu candelele, au luat cu ele și untdelemn în vase. |
| 5 | Fiindcă mirele zăbovea, au ațipit toate și au adormit. |
| 6 | La miezul nopții, s-a auzit o strigare: „Iată mirele, ieșiți-i în întâmpinare!” |
| 7 | Atunci toate fecioarele acelea s-au sculat și și-au pregătit candelele. |
| 8 | Cele nechibzuite au zis celor înțelepte: „Dați-ne din untdelemnul vostru, căci ni se sting candelele.” |
| 9 | Cele înțelepte le-au răspuns: „Nu; ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă nici vouă; ci mai bine duceți-vă la cei ce vând untdelemn și cumpărați-vă.” |
| 10 | Pe când se duceau ele să cumpere untdelemn, a venit mirele: cele ce erau gata au intrat cu el în odaia de nuntă și s-a încuiat ușa. |
| 11 | Mai pe urmă, au venit și celelalte fecioare și au zis: „Doamne, Doamne, deschide-ne!” |
| 12 | Dar el, drept răspuns, le-a zis: „Adevărat vă spun că nu vă cunosc!” |
| 13 | Vegheați, dar, căci nu știți ziua, nici ceasul în care va veni Fiul omului. |
| 14 | Atunci Împărăția cerurilor se va asemăna cu un om care, când era să plece într-o altă țară, a chemat pe robii săi și le-a încredințat avuția sa. |
| 15 | Unuia i-a dat cinci talanți, altuia doi, și altuia unul: fiecăruia după puterea lui; și a plecat. |
| 16 | Îndată, cel ce primise cei cinci talanți s-a dus, i-a pus în negoț și a câștigat cu ei alți cinci talanți. |
| 17 | Tot așa, cel ce primise cei doi talanți a câștigat și el alți doi cu ei. |
| 18 | Cel ce nu primise decât un talant s-a dus de a făcut o groapă în pământ și a ascuns acolo banii stăpânului său. |
| 19 | După multă vreme, stăpânul robilor acelora s-a întors și le-a cerut socoteala. |
| 20 | Cel ce primise cei cinci talanți a venit, a adus alți cinci talanți și a zis: „Doamne, mi-ai încredințat cinci talanți; iată că am câștigat cu ei alți cinci talanți.” |
| 21 | Stăpânul său i-a zis: „Bine, rob bun și credincios; ai fost credincios în puține lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău!” |
| 22 | Cel ce primise cei doi talanți a venit și el și a zis: „Doamne, mi-ai încredințat doi talanți; iată că am câștigat cu ei alți doi talanți.” |
| 23 | Stăpânul său i-a zis: „Bine, rob bun și credincios; ai fost credincios în puține lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău!” |
| 24 | Cel ce nu primise decât un talant a venit și el și a zis: „Doamne, am știut că ești om aspru, care seceri de unde n-ai semănat și strângi de unde n-ai vânturat: |
| 25 | mi-a fost teamă și m-am dus de ți-am ascuns talantul în pământ; iată-ți ce este al tău!” |
| 26 | Stăpânul său i-a răspuns: „Rob viclean și leneș! Ai știut că secer de unde n-am semănat și că strâng de unde n-am vânturat; |
| 27 | prin urmare se cădea ca tu să-mi fi dat banii la zarafi și, la venirea mea, eu mi-aș fi luat înapoi cu dobândă ce este al meu! |
| 28 | Luați-i, dar, talantul și dați-l celui ce are zece talanți. |
| 29 | Pentru că celui ce are i se va da, și va avea de prisos; dar de la cel ce n-are se va lua și ce are! |
| 30 | Iar pe robul acela netrebnic, aruncați-l în întunericul de afară: acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.” |
| 31 | Când va veni Fiul omului în slava Sa cu toți sfinții îngeri, va ședea pe scaunul de domnie al slavei Sale. |
| 32 | Toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărți pe unii de alții cum desparte păstorul oile de capre; |
| 33 | și va pune oile la dreapta, iar caprele la stânga Lui. |
| 34 | Atunci Împăratul va zice celor de la dreapta Lui: „Veniți binecuvântații Tatălui Meu de moșteniți Împărăția care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii. |
| 35 | Căci am fost flămând, și Mi-ați dat de mâncat; Mi-a fost sete, și Mi-ați dat de băut; am fost străin, și M-ați primit; |
| 36 | am fost gol, și M-ați îmbrăcat; am fost bolnav, și ați venit să Mă vedeți; am fost în temniță, și ați venit pe la Mine.” |
| 37 | Atunci cei neprihăniți Îi vor răspunde: „Doamne, când Te-am văzut noi flămând și Ți-am dat să mănânci? Sau fiindu-Ți sete și Ți-am dat de ai băut? |
| 38 | Când Te-am văzut noi străin și Te-am primit? Sau gol și Te-am îmbrăcat? |
| 39 | Când Te-am văzut noi bolnav sau în temniță și am venit pe la Tine?” |
| 40 | Drept răspuns, Împăratul le va zice: „Adevărat vă spun că, ori de câte ori ați făcut aceste lucruri unuia din acești foarte neînsemnați frați ai Mei, Mie Mi le-ați făcut.” |
| 41 | Apoi va zice celor de la stânga Lui: „Duceți-vă de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic care a fost pregătit diavolului și îngerilor lui! |
| 42 | Căci am fost flămând, și nu Mi-ați dat să mănânc; Mi-a fost sete, și nu Mi-ați dat să beau; |
| 43 | am fost străin, și nu M-ați primit; am fost gol, și nu M-ați îmbrăcat; am fost bolnav și în temniță, și n-ați venit pe la Mine.” |
| 44 | Atunci Îi vor răspunde și ei: „Doamne, când Te-am văzut noi flămând, sau fiindu-Ți sete, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniță, și nu Ți-am slujit?” |
| 45 | Și El, drept răspuns, le va zice: „Adevărat vă spun că, ori de câte ori n-ați făcut aceste lucruri unuia dintre acești foarte neînsemnați frați ai Mei, Mie nu Mi le-ați făcut.” |
| 46 | Și aceștia vor merge în pedeapsa veșnică, iar cei neprihăniți vor merge în viața veșnică.” |
